Deputatul Mădălin Voicu, liderul rromilor din România, s-a aflat, sâmbătă, 13 decembrie, într-o vizită de lucru "cu conotaţii socio-etnice", în Bihor. Mădălin Voicu s-a întâlnit cu comunităţile rrome din Budureasa (Grui), Beiuş, Dobreşti şi Răbăgani, în această localitate specifind: "Eu am venit astăzi în calitate de ţigan!", pentru a pune capăt speculaţiilor politicianiste. Pentru că ne aflăm în preajma Crăciunului, deputatul Mădălin Voicu nu a venit singur, ci însoţit de doi inimoşi beiuşeni, Vasile Ciurba şi Mihai Herman, care au împărţit rromilor daruri constând în haine şi alimente. Prima comună vizitată a fost Budureasa, unde rromii din Grui s-au plâns că au fost opriţi de primărie să-şi construiască, prin forţe proprii, o scară betonată, care să le faciliteze accesul în sat şi că au primit ajutorul social pe o lună, deşi au semnat pentru două, Mădălin Voicu apreciind aceasta ca o "cvasi-infracţiune"! La Beiuş, comunitatea rromilor, concentrată mai ales pe strada Plopilor, a solicitat pietruirea arterei rutiere menţionate şi limitarea traficului greu în zonă. Prezent la discuţii, primarul Beiuşului, Nicu-Silviu Odobasianu, care l-a însoţit pe deputatul rrom pe parcursul întregii vizite, în calitate de preşedinte al Ligii primarilor bihoreni, a promis că aceste probleme vor fi cât de repede rezolvate. La Dobreşti, primarul Nicolae Neag a precizat că rromii din comună au probleme cu locuinţele, casele lor fiind construite, fără autorizaţie, pe păşunea comunală; cu locurile de muncă, la fel ca majoritatea locuitorilor, în urma închiderii minei de bauxită; şi cu primirea ajutoarelor sociale, pentru care Consiliul Judeţean nu a alocat fonduri suficiente. În schimb, copiii ţiganilor au chiar în cartierul locuit de ei o şcoală primară, iar 38 de femei din această etnie lucrează alături de 40 de românce, la fabrica de ouă din ciocolată, de aici. Gheorghe Ciurariu, prim-vicepreşedintele Partidei Rromilor din Bihor, a solicitat, în numele comunităţii locale, câte 20 de arii de pădure pentru lemne de foc şi introducerea apei curente în cartierul locuit de ţigani. De asemenea, ţinând cont de numărul relativ mare al rromilor din Dobreşti (720 de suflete), parohul locului, părintele Traian Dragoş, şi-a anunţat intenţia de a le ridica acestora un lăcaş de cult ortodox. În frunte cu primarul Aurel Viliga şi bulibaşa Roman Covaci, rromii din Răbăgani şi-au întâmpinat oaspeţii, prezentându-le acestora, prin vocea bulibaşei lor, situaţia comunităţii. La fel ca la Dobreşti, şi aici ţiganii şi-au ridicat case pe păşunea comunală, fără autorizaţii, şi aici ţiganii au nevoie de apă şi de un drum pietruit până în sat. La finele periplului său bihorean, deputatul Mădălin Voicu a acceptat să-şi prezinte concluziile pentru cititorii cotidianului nostru, afirmând că multe dintre problemele rromilor sunt generate de sărăcie şi, prin urmare, sunt comune şi multor români, dintre acestea fiind menţionate ajutoarele sociale care nu sunt achitate la timp ori lipsa locurilor de muncă. Dintre dificultăţile specifice comunităţilor de rromi, Mădălin Voicu a enumerat: existenţa unor locuinţe ridicate ilegal, pe terenuri aflate în proprietate privată, lipsa apei curente sau a energiei electrice în casele multor ţigani. Mădălin Voicu consideră că discriminarea rromilor nu este instituţionalizază în România, dar mulţi dintre majoritari "trebuie să se detaşeze de complexe şi să ofere o şansă ţiganilor", altfel nu-i vom putea acuza de anumite fapte ce contravin legii şi moralei. Că se va înregistra o îmbunătăţire a situaţiei rromilor din Bihor, Mădălin Voicu îşi propune să verifice cu prilejul următoarei vizite în judeţul nostru, care va avea loc la finele lui februarie 2004, atunci când deputatul va veni în contact cu toate comunităţile de ţigani din aşezările bihorene.