Majoritatea angajaților Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bihor au întrerupt lucrul, ieri, între ora 10.00 - 12.00, în semn de protest faţă de salariul mic pe care îl primesc de la stat. Oamenii spun că au salarii la nivelul anului 2009 şi că până acum au fost ignoraţi de către autorităţile centrale.

„Suntem nemulțumiți de faptul că avem cele mai mici salarii din întreg sistemul bugetar. La alte categorii au fost majorate salariile, însă ale noastre au rămas la fel. Suntem o mână de oameni, dar avem mari responsabilități și nu suntem plătiți pe măsură”, ne-a declarat Dorina Radoveț, unul dintre angajații APM Bihor, care au ieșit, ieri, în stradă.

Totul s-a desfășurat pașnic, timp de două ore cât au protestat, oamenii nu au scandat nimic, ci au afișat doar mesaje prin care și-au arătat nemulțumirea: „Suntem cea mai discriminată și nesusținută categorie de salariați plătiți din fonduri publice”, a scris unul dintre protestatari pe o coală A4. Acțiuni similare de protest au avut loc, ieri, în toată țara, între ora 10.00 - 12.00, timp în care activitatea angajaților cu publicul a fost întreruptă.

„Cu toate că protecţia mediului este un domeniu de importanţă strategică, reprezentând o vulnerabilitate, un risc şi o prioritate conform Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019, angajaţii din domeniul protecţiei mediului sunt remunerați în prezent conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar. În perioada 2009 - 2015, salariile personalului Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, care sunt 1.934 de angajaţi, nu au mai fost modificate”, se arată într-un comunicat de presă, transmis, ieri, de Ciprian Șoavă, liderul Federaţiei Sindicatelor Unite din Mediu. Federația solicită decidenților politici adoptarea de măsuri urgente pentru eliminarea discriminărilor salariale față de alți funcționari publici, care au primit creșteri salariale substanțiale în ultimii ani.

„Solicităm luarea unor măsuri în regim de urgenţă pentru a nu intra în colaps sistemul pentru protecţia mediului, prin susținerea în Guvern/Ministerul Mediului a majorării salariilor noastre, astfel încât cuantumul acestora să fie adus la nivelul celor din aceeași familie ocupațională - Administraţie/instituție teritorială, respectând, astfel, conținutul Deciziei CCR nr. 794/2016”, se mai arată în comunicat.

Din cauza acestei situaţii, în domeniul protecţiei mediului se reduce constant numărul de angajaţi calificaţi, în condiţiile în care unii dintre noii angajaţi pleacă după o săptămână sau o zi de muncă din cauza volumului mare de muncă şi a salariului mic. Ca urmare a lipsei personalului calificat care să poată gestiona problemele din domeniul protecţiei mediului, nu se mai găsesc soluţii pentru accesarea fondurilor europene sau evitarea procedurilor de infringement.

De asemenea, sindicaliştii susţin că, în aceste condiţii, personalul din domeniul protecţiei mediului „migrează” către alte instituţii mai bine remunerate.

„În situaţia în care nu se vor soluţiona favorabil revendicările angajaţilor din sistemul pentru protecţia mediului se va ajunge la diminuarea ratei de absorţie a fondurilor europene, imposibilitatea funcţionării sistemului pentru protecţia mediului, sistarea emiterii actelor de reglementare necesare accesării fondurilor europene (autostrăzi drumuri expres, modernizare/reabilitare de drumuri naţionale/judeţene, sisteme de management integrat al deşeurilor, sisteme de canalizare, parcuri industriale, conducte de transport gaze naturale, linii electrice aeriene, planurile pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor pentru fiecare bazin hidrografic în parte, reabilitarea liniilor de căi ferate de călători şi de marfă, cariere, planuri de management, parcuri eoliene, strategii etc.), neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană”, se menționează în comunicatul de presă. În document se mai precizează că: „nerespectarea termenelor de raportare de către România, în calitate de stat membru UE, poate genera riscul declanşării procedurii de infringement, situaţii care vor determina costuri mult mai mari din partea statului decât costurile generate de o creştere salarială pentru 1.934 de salariaţi”.

În cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate, angajaţii din sistemul pentru protecţia mediului sunt hotărâți să declanșeze conflictul colectiv de muncă, urmând să întrerupă activitatea pe timp nelimitat.