Beizadeaua lui Ţiriac a intrat din nou în "cătarea" poliţiei
Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) s-a autosesizat şi cercetează modul în care Ion Ion Ţiriac ar fi utilizat o armă, la vânătoarea organizată acum câteva zile, în timp ce tatăl acestuia - omul de afaceri Ion Ţiriac - afirmă că tânărul s-a ocupat doar de organizarea evenimentului.
Un inculpat pentru "tras pe nară" trage cu puşca?
Potrivit unui comunicat al IGPR remis, ieri, publicităţii, Poliţia - prin serviciile specializate - s-a sesizat din oficiu cu privire la informaţiile apărute în presă legate de participarea lui Ion Ion Ţiriac la vânătoare. "Cercetările care se desfăşoară urmează să stabilească dacă persoana vizată (Ion Ion Ţiriac - n.r.) a folosit arma de vânătoare în mod ilegal, încălcând prevederile Legii 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor", se arată în comunicatul Poliţiei, care mai precizează că rezultatul verificărilor şi măsurile care se vor lua vor fi făcute publice la finalul cercetării.
Potrivit articolului 27 din Legea 17/1996, atunci când titularul permisului de armă este urmărit penal sau judecat, permisul de armă, armele şi muniţiile aparţinându-i învinuitului sau inculpatului sunt ridicate de organele judiciare şi predate unităţii de poliţie competente, care le păstrează până la soluţionarea definitivă a cauzei, inclusiv până la executarea pedepsei privative de libertate, timp în care autorizarea de a deţine, a purta şi folosi arme şi muniţii se suspendă. Ion Ion Ţiriac junior a fost trimis în judecată, în stare de libertate, în 15 noiembrie 2004, pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu şi tolerarea consumului într-un spaţiu accesibil publicului.
Un carnagiu medaliat cu... aur
Omul de afaceri Ion Ţiriac şi-a inaugurat, la sfârşitul săptămânii trecute, domeniul de vânătoare situat lângă localitatea Balc, din judeţul Bihor, cu o vânătoare la care au participat numeroşi oameni de afaceri străini şi personalităţi politice, printre care şi doi membri marcanţi ai PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, şi fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu. În cele două zile au fost împuşcaţi 185 de mistreţi, din care circa 40 de vieri, unele exemplare fiind apreciate că ar valora "medalia de aur", ca punctaj CIC. Fondul de vânătoare a fost concesionat, în urmă cu doi ani, de asociaţia bucureşteană Zimbrul şi firma Wild Boar, Ţiriac primind 12.000 de hectare pentru 49 de ani, cu o taxă de 9,3 milioane de lei, fără a participa la licitaţie, aşa cum prevede legea. Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Flutur, a dispus verificarea documentelor privind domeniul de la Balc, pentru a se constata legalitatea contractului şi actului adiţional care au precedat concesionarea fondului de vânătoare către Asociaţia de Vânătoare Zimbrul Bucureşti, modul de gestionare a fondului şi realizarea programului de investiţii.
Conform declaraţiei şefului Biroului de Vânătoare al MAPDR, Ilie Manolache, citat de un cotidian central, cota alocată domeniului Balc a fost depăşită de şase ori, Ţiriac având voie să vâneze pe fondul său 30 de mistreţi, iar grupul său, în frunte cu Adrian Năstase, a împuşcat 185. Acest fapt constituie infracţiune şi este prevăzut în Codul penal.
Afaceri cu terenuri de vânătoare
În România, există 2.149 de fonduri de vânătoare din care 27 sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor, 1%, de unităţile de învăţământ şi cercetare, iar restul de 72%, de asociaţiile de vânătoare. "În cazul asociaţiilor de vânătoare, cea mai mare parte a fondurilor cinegetice sunt atribuite filialelor judeţene ale aşa-numitelor AGVPS-uri. Pe lângă acestea, au apărut şi asociaţii noi, care au primit şi acestea, în concesiune, între 2000 şi 2001 fonduri de vânatoare prin atribuire directă?, a spus Daniel Dicu,
şeful biroului regim cinegetic de la Ministerul Agriculturii. De fapt, aceste noi asociaţii de vânători, cum este şi ?Zimbrul?, au pus mâna pe aceste fonduri printr-o portiţă legislativă. Timp de un an, până în 2001, legislaţia permitea ca pentru asociaţiile noi să se atribuie direct fonduri de vânătoare, însă cu un regim provizoriu. După 2001, reglementările nu mai permiteau acest sistem de atribuire, rămânând doar cele două "vechi" metode, prin atribuire directă pe baza dreptului de preempţiune (cine a adiministrat
fondul până acum îl va administra şi de acum înainte) şi prin licitaţie. Asociaţiile nou înfiinţate şi care în 2001 au reuşit să primească de la minister provizoriu aceste fonduri, au rămas stăpâne pe ele, invocând dreptul de preempţiune. În nici un caz, din
acestea nu a fost organizată vreo licitaţie. De altfel, chiar oficialii un procent doar 10% din fondul de vânătoare. Cât priveste valoarea infimă
a redevenţei cu care se plăteşte concesiunea, câteva zeci de euro lunar, autorităţile spun că aceste tarife se stabilesc... conform legii.
(Documentar realizat pe baza informaţiilor Mediafax şi a altor surse)
Comentarii
Nu există nici un comentariu.