La sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, vineri a avut loc un simpozion cu tema „Ziua mondială de luptă împotriva cancerului – 4 februarie”. Totodată, s-a derulat acţiunea „Controlul punerii în aplicare a legislaţiei de protecţie a lucrătorilor expuşi la agenţi chimici cancerigeni”, pentru prevenirea cancerului profesional prin controlul punerii în aplicare a legislaţiei specifice şi prin conştientizarea factorilor interesaţi.

 

Alături de Marius Rotar, inspector șef ITM Bihor, la prezidiu s-au mai aflat, din partea instituției gazdă, Nicolae Hoduț, inspector-şef adjunct, Ioan Rădulescu, șef serviciu, și ing. Sorin Bodea, iar din partea DSP Bihor, Florea Mirela, medic primar în Medicina Muncii.

„Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în Europa. Anual, în UE 28 se înregistrează, conform estimărilor OIM, peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale. În România, se estimează că în anul 2011 s-au produs 4.233 de decese din cauza cancerului profesional”, a spus Marius Rotar, inspector șef ITM Bihor, vineri, în deschiderea simpozionului.

Costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă, în toată Europa, sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an.

„Practic, toți oamenii pot fi expuși la agenți cancerigeni din când în când, ca de exemplu, la gaze de eșapament, atunci când străbat străzi aglomerate. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare”, a mai spus Marius Rotar, adăugând că mulți lucrători sunt expuși zilnic, mulţi ani, la niveluri ridicate de substanțe cancerigene.

 

Campanie împotriva cancerului profesional

„Expunerea la substanțe cancerigene în sine nu este, în general, singurul factor care contribuie la dezvoltarea cancerului la un muncitor. Pentru cele mai multe substanțe cancerigene, contează modul în care lucrătorul este expus, de exemplu, prin inhalare sau prin contact cutanat, la ce concentraţii și pentru cât timp. De asemenea, moştenirea genetică şi biologică a muncitorului şi stilul său de viață pot contribui la dezvoltarea cancerului”, a menționat inspectorul șef ITM Bihor.

Comisia Europeană consideră prevenirea bolilor profesionale o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2014-2020. În anul 2016, a propus valori limită de expunere (VLE) pentru 13 agenţi cancerigeni şi, la începutul acestui an, pentru alte șase substanţe cancerigene dintr-o listă de agenţi identificaţi ca prioritari. La începutul anului viitor, urmează să facă propuneri şi pentru alţii. Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH, în special înlocuirea substanţelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. De asemenea, a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate.

„Prin prezenta acţiune, Inspecţia Muncii se alătură acestor demersuri. Acţiunea se desfăşoară în toate judeţele, la angajatori din domeniile de activitate care utilizează substanţe/amestecuri chimice cancerigene de categoriile 1A şi 1B conform Regulamentului CLP”, a conchis Marius Rotar.

 

Care sunt substanţele cancerigene?

Categoria de agenți cancerigeni 1A cuprinde substanţe despre care se ştie că au potenţial să provoace cancer uman. Cele mai cunoscute sunt: benzenul, azbestul, anhidrida arsenioasă, benzidina, trioxidul de crom, clorura de vinil, nichelul (compuşi), pulberea de lemn de esenţă tare, produse rezultate din prelucrarea ţiţeiului şi a cărbunelui etc.

În categoria 1B sunt clasificate substanţe care se presupune că sunt cancerigeni umani, de exemplu fibra de sticlă, oxidul de etilenă, acrilamida, acrilonitrilul, benzopirenul, hidrazina, diazometanul, beriliul, bicromaţii, cadmiul (compuşi), sulfatul de etil, formaldehida, tricloretilena, 1,2 dicloretanul ş.a.

Substanţele cancerigene se folosesc în multe activităţi economice: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activităţi care utilizează fibrele minerale şi artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.