Dacă înțelegem tradiția ca pe o sumă de valori, dacă mai conștientizăm că ne naștem, trăim și profităm de pe urma tradiției, în sensul larg al termenului, cel de totalitate al valorilor acumulate de societate la un moment dat, putem lega tradiția de educație și credință, de cultură și de toate domeniile vieții, de noi înșine, astfel trebuind să devenim responsabili pentru valorile pe care la creăm și le transmitem celor care vor urma.

 

O cunoaștere mai profundă și o receptare mai atentă a folclorului de către „copii, căutătorii de frumos” va contribui mai eficient la educația estetică a acestora, va asigura o legătură cu pământul pe care trăiesc, cu tradițiile locale, cu poporul și arta acestora. Satul a fost mereu un păstrător al tradițiilor. Este însă nevoie de o „magie” pentru a le păstra în forma lor nealterată. Cu alte cuvinte, tradiția trebuie să fie veche prin definiție și, în același timp, permanent repetată într-o formă cât mai fidelă. Ca și în alte domenii, familia, școala și biserica au un rol deosebit în păstrarea și eternizarea tradițiilor. De aceea se cuvine să abordăm cu toată seriozitatea problema păstrării valorilor identitare, mai ales în această perioadă de tranziție, când în societatea tradițională românească se simte tot mai mult mișcarea către lumea tehnologică  și pierderea cu timpul a patrimoniului viu. Datinile și credința, lirica și muzica, meșteșugurile și arta populară constituie patrimoniul spiritual, inestimabil care oglindește forța creatoare a românilor de pretutindeni. Schimbările petrecute în lumea rurală, în direcția urbanizării, pe lângă rolul lor benefic al civilizației, în plan spiritual sunt abandonate obiceiurile și tradițiile creștine. În mod special tinerii, în contact cu atracțiile vieții moderne laice, comportament, ținută, preferințe cultural – spirituale, uită și abandonează tradiția și moștenirea lăsată de strămoși.

 

În acest context rolul de conservare și perpetuare a tezaurului cultural – folcloric revine familiei, școlii și bisericii, intelectualității satelor.  Un exemplu care trebuie remarcat și apreciat îl constituie satul Tilecuș aparținător comunei Tileagd. Cine a reușit această performanță ? Este o „Doamnă a folclorului românesc”, care timp de aproape 4 decenii și-a dedicat viața copiilor pe care i-a învățat să vorbească și să scrie corect în limba română, să iubească tot ce este românesc. Paralel cu această frumoasă menire, o pasiune transformată în artă a fost culegerea și promovarea pe scenă a obiceiurilor și tradițiilor locale. Doamna profesoară Maria Ardelean a reușit să creeze un ansamblu folcloric și să înființeze Asociația culturală „Cununa de pe Criș”, a cărei activitate își arată roadele prin numeroase prezențe la spectacole și concursuri în județ și în țară și în spectacole televizate. Ansamblul folcloric „Cununa de pe Criș” a fost încununat cu numeroase diplome, premii și trofee, care îi dă identitatea. În portofoliul personal al doamnei prof. Maria Ardelean, diplomele de excelență ocupă un spațiu consistent. Personalitatea acestei distinse doamne este realizată în triplă calitate: culegătoare și creatoare  de folclor, regizoare și scenografă, la spectacolele puse în scenă de formațiile proprii. Prezența Ansamblului „Cununa de pe Criș” în spectacole ridică valoarea acestora, prin calitate interpretativă, originalitate și autenticitate în repertoriu și costumație. Putem afirma fără a greși că membrii ansamblului au devenit o familie , în care rolul de părinte îl deține doamna prof. Maria Ardelean. Tot la inițiativa sa,  s-a creat un festival ce va deveni tradițional, „Sat și Tradiție”, ajuns la ediția a II-a (23 octombrie). Prezentăm câteva repere care individualizează acest festival: Sala căminului cultural a fost împodobită cu șterguri vechi cu fitău, carpete, cuverturi, fețe de masă, toate țesute în război. Un colț muzeistic cu obiecte autentice, folosite în gospodăria țărănească: furci simple de tors cu caiere și fuse, furci cu roată, socală, suveică pentru războiul de țesut, depenele, rășchitori, costume populare foarte vechi, lăzi de zestre. Într-un alt colț al căminului o expoziție cu produse culinare: slănină, brânzeturi, sarmale cu pisat, colaci, prăjituri, pancove, cirighele etc. Spectacolul a fost precedat de un Te Deum, oficiat de preoți, în memoria eroilor care și-au pierdut viața în cele două războaie mondiale. La monumentul eroilor din curtea bisericii, câţiva elevi îmbrăcați în costume populare au depus coroane de flori. Spectacolul a fost un adevărat maraton artistic, în care și-au etalat măiestria câteva formații invitate alături de Ansamblul „Cununa de pe Criș”: au evoluat în ordine: Ansamblul „Trei sate, tei surori”, din Săcădat, având în repertoriu cântece și dansuri tradiționale; Ansamblul „Floare mândră de pe Criș” din Tileagd, cu un grup vocal, soliști și dansuri populare, Ansamblul folcloric „Dubașii din Hotar”, cu soliști vocali și dansuri populare. Au onorat spectacolul soliști consacrați: Mădălina Ile, Nicoleta Ștef, Andrei Dem, Andrada Crăciun, Roxana Buzle, Romina Nemeș. Ansamblul folcloric „Cununa de pe Criș” a prezentat: grup vocal folcloric, obiceiul „Nunta din Tilecuș”, formația de dansuri populare, grupul horitoarelor și soliștii proprii, Casian Mihuț, Natalia Bakro, Patricia Rus Alb, Maria Baciu, Izabela Enciok, Denisa Meșter, Alina Tărău, surorile Lorena și Denisa Ghib. Participanții au primit diplome din partea CJCPCT Bihor și flori din partea publicului. Un moment special l-a constituit aniversarea rapsodului popular Maria Sturz, care a împlinit o frumoasă vârstă și a primit din partea familiei un tort aniversar. În încheiere prof. Maria Ardelean a mulțumit CJCPCT Bihor și Primăriei Tileagd pentru sprijinul oferit în organizarea festivalului.