Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale se solicită de către debitor în baza unei cereri depuse la registratura unităţii fiscale competente sau comunicată prin poşta, cu confirmare de primire.

Potrivit OPANAF nr. 90/2016, pentru debitorul care are înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, cererea de acordare a eşalonării la plată se depune de către debitor, atât pentru obligaţiile fiscale datorate de acesta, cât şi pentru cele ale sediilor sale secundare. Cererea se depune la unitatea fiscală competentă pentru administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului şi se analizează raportat la totalul obligaţiilor debitorului şi ale sediilor sale secundare. La cererea de acordare a eşalonării la plată se anexează documentele prevăzute la art. 2 din Anexa 1 la Ordinul 90/2016. Condiţiile generale de accesare a unei eşalonării la plată sunt următoarele: solicitantul să aibă toate declaraţiile fiscale depuse (la data eliberării certificatului de atestare fiscală); să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti; să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare; să nu fie în procedura insolvenţei sau în dizolvare; să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, conform Codului de procedură fiscală; să aibă constituită garanţia. În ceea ce priveşte garanţia, aceasta trebuie să aibă o valoare care să acopere sumele eşalonate şi dobânzile pe perioada eşalonării. Dacă solicitantul are un contract de ipotecă sau gaj în favoarea unităţii fiscale, valoarea garanţiilor reale trebuie să acopere sumele eşalonate, dobânzile pe perioada eşalonării, plus un procent de până la 16%, în functie de perioada de eşalonare, respectiv 2, 3, 4 sau 5 ani.

Eşalonarea la plată se acordă în funcţie de starea patrimonială a contribuabilului şi de nivelul obligaţiilor de plată, respectiv: persoane juridice cu obligaţii fiscale de până la 20.000 lei; persoane juridice cu obligaţii fiscale în cuantum mai mare sau egal cu 20.000 lei; debitori care nu deţin bunuri în proprietate şi care nu constituie garanţii; debitori care, deşi deţin bunuri în patrimoniu, nu pot constitui garanţii întrucât sunt gajate şi/sau ipotecate în totalitate în favoarea altor creditori şi nu aduc nici garanţii constituite în favoarea lor de un terţ; debitori care deţin în proprietate bunuri, dar sunt insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de lege. Avantajele derulării unei eşalonări la plată sunt următoarele: neînceperea sau suspendarea executării silite pentru obligaţiile eşalonate şi pentru obligaţiile care constituie condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării; posibilitatea participării la licitaţiile publice (obligaţiile fiscale eşalonate la plată nefiind considerate obligaţii fiscale restante dacă se află în termenul de plată prevăzut în graficul de eşalonare); amânarea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate, în vederea anulării la finalizarea eşalonării;  necalcularea şi nedatorarea penalităţilor de întârziere pe perioada eşalonării la plată (cu excepţia situaţiei privind achitarea cu întârziere a ratei de eşalonare). De precizat că, potrivit legii, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, precum şi cele care fac obiectul amânării la plată potrivit art. 208 din Legea nr. 207/2015, de până la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice şi, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice, nu este necesară constituirea de garanţii.