Sub egida Rectoratului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și a Facultății de Istorie-Filosofie, între 25-28 august a.c. s-a desfășurat primul Congres Național al Istoricilor Români.

Au fost prezenți apoximativ 450 de cadre didactice și cercetători de la facultățile de Istorie și centrele de cercetare de profil aflate sub egida Academiei Române, ceea ce reprezintă o treime din numărul total al profesioniștilor în Istorie din țara noastră, apreciați la 1300/1400 de persoane. Alături de aceștia au fost prezenți colegi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria care studiază trecutul și prezentul comunităților românești din jurul granițelor noastre, dar și istorici din Italia, Franța și Marea Britanie care au între preocupările lor științifice Istoria Românilor.

În acest important conclav științific al istoricilor români, Universitatea din Oradea a fost reprezentată de opt universitari, dintre care un jurist și șapte istorici. Dacă avem în vedere faptul că Departamentul de Istorie cuprinde doar nouă cadre didactice titulare și patru profesori consultanți rezultă implicarea cvasitotală a istoricilor orădeni în desfășurarea Congresului. „Partea cantitativă” este, cred, net depășită de calitatea participării, prin comunicările prezentate și secțiunile pe care le-am propus și condus în calitate de organizatori și moderatori.

Lector univ.dr. Dorel Moțiu, de la Facultatea de Drept, împreună cu prof. univ.dr. Ioan Bolovan de la Universitatea „Babeș-Bolyai” și asistent univ. dr. Vladimir Mătușan de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, au prezentat comunicarea „Politizarea sau modernizarea legislației? Introducerea legislației stării civile în Ungaria la sfârșitul secolului XIX-lea”, în cadrul Secțiunii Probleme actuale de istoriografiei juridice românești. De la politizarea istoriei la noile metode de cercetare. În esență comunicarea aduce argumente inedite prin care se demonstrează eforturile administrației maghiare a vremii de asimilare a românilor transilvăneni prin legislația stării civile drapată în haina modernizării de tip vest-european.

Dr. Florina Ciure, şeful Secției Istorie din cadrul Muzeului Țării Crișurilor, absolvent al Facultății de Istorie-Geografie și doctor în Istorie al Universității din Oradea, a prezentat comunicarea „Comerțul de tranzit prin Oradea în secolele XV-XVII, în cadrul Secțiunii: Comerțul extern al Țărilor Române în secolele XVI-XIX”. Actualitatea, sursele și perspectivele cercetării. Pe bază de documente inedite culese din arhivele Oradiei și Veneției tânăra noastră colegă argumenteză rolul important de adevărată placă turnantă a Oradiei în comerțul vest–est a Europei Centrale.

Prof.univ.dr. Gabriel Moisa, cunoscut pentru cercetările și cărțile publicate dedicate românilor din Ungaria de după 1920, a prezentat comunicarea „Românii din Ungaria trianonică. Perspectivă istorică și istoriografică” în Secțiunea Comunitățile istorice românești din vecinătatea României. Istorie și perspective. Tema discutată încă în perioada interbelică prin prisma procesului de maghiarizare a celor aproximativ 300 000 de români rămași în țara vecină după trasarea granițelor în 1919-1920, este reluată și studiată prin prisma realităților de după 1945-1947 până în zilele noastre. Constatările colegului nostru, bazate exclusiv pe istoria orală culeasă pe teren, ar trebui să constitue material de lucru pentru instituțiile politice de la București și folosite în relatările oficiale actuale româno-maghiare.

Profesorul univ.dr. Antonio Faur, director al Centrului de Cercetare a Istoriei Evreilor „Eva Heyman” din cadrul Universității noastre, cunoscut pe plan național și internațional pentru cercetările sale și ale colaboratorilor dedicate tragediei evreilor din Transilvania de nord-est în perioada ocupației maghiare (1940-1944), în Secțiunea: Societate, politică și identitate în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, susține comunicarea: „O problematică istorică de actualitate: acțiunile de salvare a evreilor din Transilvania de Nord (1944), prin trecerea lor clandestină peste frontieră în România”. Studiul aduce noi documente de arhivă și date de istoria orală despre românii de pe granița vremelnică maghiaro-română a anilor 19410-1944 care au salvat familii de evrei din spirit pur umanitar, urmărite de regimul horthyst, trecându-i în România cu riscul propriei vieți.

Istoricii orădeni au propus și organizat două secțiuni pe teme speciale, în care sunt recunoscuți ca specialiști pe plan național.

Profesorul univ.dr. Sorin Șipoș, directorul Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău din cadrul Universității noastre, împreună cu prof. univ.dr. Ion Gumenîi decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Facultățiii de Stat din Republica Moldova, au organizat și moderat Secțiunea: Edițiile critice, încotro? Necesități, norme și principii de editare. Desfășurată în două reprize, din cele opt comunicări jumătate au fost susținute de istorici orădeni. Este vorba de: „Reeditarea operei arheologului Sever Dumitrașcu. Contribuții la istoria Crișanei din antichitate până la începutul Evului Mediu (autor lector univ.dr. Florin Sfrengeu)”, „Istoricul de artă Coriolan Petreanu și punerea în valoare a monumentelor de arhitectură medievale și moderne din Bihor” (prof. univ. dr. Aurel Chiriac, Director al Muzeului Țăriii Crișurilor), „Permanenta actualitate a <micii istorii> și editarea documentelor specifice. Puncte de vedere” (prof. univ. dr. Gabriel Moisa), „Mai sunt actuale editările și reeditările? Studiu de caz: Opera istoricului Silviu Dragomir” (prof.univ.dr. Sorin Șipoș). Cunoscuți pentru studiile asupra unor istorici transilvăneni și operelor acestora dedicate Crișanei și Bihorului, colegii noștri propun reeditare unor lucrări mai vechi care nu și-au pierdut actualitatea științifică, imperios necesare a fi cunoscute de generațiile tinere de cercetători și iubitori ai istoriei, ca puncte de plecare în continuarea și aprofundarea cercetărilor.

Secțiunea: Istoria bancară în România în perioada modernă și contemporană, a fost propusă, organizată și moderată de prof univ.dr. Mihai D. Drecin. Tema este în atenția colectivului de istorici orădeni încă din 1991 când, la Oradea, a fost organizată prima ediție a Simpozionului Național (din 1997 – Internațional) de Istorie financiar-bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică (secolul XVIII-XX/XXI)”. Întrunit tot la doi ani, între 21-23 octombrie a.c se va desfășura ediția a XIII-a. În cele două reprize ale Secțiunii au fost prezentate opt comunicări, de către universitari și cercetători științifici din Banca Națională a României și A.S.E. București, Sibiu, Tg. Mureș, Satu Mare și Oradea. Subsemnatul am prezentat comunicarea: „Considerații asupra evoluției băncilor cu capital românesc în primul deceniu post-decembrist (1990-2000)”. Studiul bazat pe literatură edită, presa economică post-decembristă, informații de istoria orală, arată privatizarea frauduloasă a doisprezece bănci cu capital de stat și / sau privat românesc, de către oamenii politici și de afaceri români și străini, care au dus la devalizarea capitalui românesc cu aproximativ 4,6 miliarde de euro. Studiul este un prim pas în devoalarea sărăcirii națiunii române prin furtul avuției naționale acumulată în anii de muncă și privațiuni ai regimului comunist. Se prezintă cazuri concrete de bănci aduse în stare de faliment și de persoane care au acaparat sume imense de bani, cea mai mare parte fiind transferată în numerar în străinătate la „sacoșă”, evitându-se tranzacțiile firești prin conturi bancare. Comunicările susținute în acestă Secțiune, împreună cu cele din Secțiunea: Istoria economică între general și regional. Opțiuni metodologige, paradigme și agendă – vor fi publicate într-un volum la o editură din Cluj-Napoca, putând fi puse la dispoziția publicului interesat.

În concluzie, din cele 54 de secțiuni în care istoricii români și-au prezentat comunicările, universitarii orădeni au fost prezenți în opt secțiuni și au condus două secțiuni. Cred că este un efort și interes științific de apreciat.

Pe tot parcursul Congresului s-au lansat o serie de cărți redactate de istorici, mai ales din generațiile tinere. Astfel, prof.univ.dr. Gabriel Moisa a prezentat lucrarea „Învățământul de partid și școlile de cadre în România comunistă. Context național și regional”, coordonator Sorin Radu, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2016 și lucrarea „Cultul personalității lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)”, autor Alexandra Toader, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2016. Prof.univ.dr. Marcela Sălăgean a prezentat lucrarea „Evrei în lagăre și ghetouri din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, autor Antonio Faur, Ed. Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015.

Colegii mei vor continua, sper, sub formă de serial, detalierea conținutului științific al Secțiunilor la care au participat, în afara celor în care și-au prezentat comunicările proprii, relevând punctele de vedere, teoriile și ipotezele la zi ale specialiștilor de astăzi în istoria românilor. Congresul de la Cluj-Napoca au avut un program dens și complex, desfășurat zilnic între orele 09.00 și 20.00. Cei care au dorit să învețe și să dialogheze colegial cu specialiști din diferite generații au avut o ocazie academică nesperată și necesară pentru vremurile pe care le trăim.