După 10 de ani de pauze, tratative, lucrări şi emoţii, primele săli expoziţionale din noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor au fost deschise oficial. La evenimentul în cadrul căruia preşedintele CJ Pasztor Şandor a promis că mutarea definitivă a exponatelor va fi posibilă în maxim un an, au fost prezenţi senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Bihor, dar şi ai Primăriei Debreţin.

 

Secretarul de Stat în Ministerul Culturii Alexandru Pugna, episcopii Sofronie Drincec, Virgil Bercea şi Laszlo Bocskei, parlamentarii Cornel Popa, Szabo Odon şi Sorin Ioan Roman, prefectul Claudiu Pop, preşedintele  CJ Pastzor Şandor, vicepreşedinţii CJ Traian Bodea şi Ioan Mang, primarul Debreţinului, László Papp, precum şi Maurizio Passerotti, consul onorific al României în Trentino Alto Adige (Italia), au fost printre invitaţii de seamă care au onorat cu prezenţa evenimentul inaugural.

„Astăzi introducem în circuitul cultural o parte din noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor prin cele cinci expoziţii pe care le vernisăm. Un circuit care nu se va întrerupe aici, ci va continua prin găzduirea altor expoziţii temporare”, a spus directorul muzeului Aurel Chiriac. „Iată că după 10 ani de lupte, revenim firesc în peisaj, revenim la normalitate”, a mai spus Aurel Chiriac, mulţumind totodată celor care i-au sprijinit demersul în tot acest timp. El a amintit cum, în anul 2006, după ce s-a decis rectrocedarea Palatului baroc, miniştri Mona Muscă (Cultură) şi Theodor Atanasiu (Apărare) au venit la Oradea şi au decis ca sediul vechii garnizoane să revină muzeului. Un sprijin în acest sens a avut şi Cornel Popa, iar decizia oficială cu privire la sediul garnizoanei a fost gata în 6 luni. În cei 11 ani care au urmat însă, soarta noului sediu al muzeului a stârnit discuţii, tergiversări şi emoţii. Până la sosirea actualei conduceri a Consiliului Judeţean Bihor.

„Această propoziţie, revenirea la normalitate explică totul (n.r. Revenirea la normalitate a fost egida sub care s-au defăşurat manifestările orădene prilejuite de Ziua Internaţională a Muzeelor). Credem că este necesar să creăm un spaţiu care să reprezinte mai mult decât un muzeu al oraşului, sau al judeţului. Un spaţiu care să fie un punct de referinţă în această regiune a Europei”, a spus Pasztor Şandor. Preşedintele Consiliului Judeţean a mai precizat că se bucură să vadă că acest mesaj a fost corect înţeles, dovadă fiind faptul că la inaugurarea unei părţi a noului muzeu se vernisează două expoziţii internaţionale: una din Republica Moldova şi una din Ungaria.

„Clădirea este în perfectă stare. În 10 luni vom avea totul finalizat, inclusiv la nivel de mobilier interior”, a dat asigurări Pasztor Şandor.

Secretarul de Stat în Ministerul Culturii, Alexandru Pugna, a ţinut să felicite investiţia autorităţilor judeţene. „Este minunat faptul că autoritatea locală a înţeles ce înseamnă să investeşti în cultură”, a spus acesta, afirmaţie întărită şi de primarul Debreţinului László Papp, care a declarat că: Investiţia în cultură nu înseamnă doar o ridicare a unei comunităţi, ci şi stabilirea unei legături între mai multe comunităţi”. Primarul Debreţinului a mai declarat că se bazează pe colaborarea instituţional-culturală dintre Oradea şi Debreţin, în demersul de a trasforma Debreţinul în Capitala Culturală Europeană, în 2023.

 

Cinci expoziţii de referinţă

Deschiderea parţială a noului sediu a însemnat vernisarea a cinci expoziţii deosebite, trei româneşti: Donaţia Iosif Fekete (colecţia Muzeului Ţării Crişurilor); Pictori şi sculptori orădeni din colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor (1950-1980); Retrospectiva graficianului Nistor Coita (1943-2013) (realizată în parteneriat cu Muzeul de Artă Contemporană a României din Bucureşti) şi două internaţionale: Imaginea lumii ţesute în lână: scoarţe din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău (Republica Moldova); Etnographica - Reprezentări grafice ale portului popular din colecţia Muzeului Déri din Debrecen (Ungaria). Imaginea lumii ţesute în lână: scoarţe din patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, le oferă orădenilor şansa de a admira scoarţe (covoare populare) din secolul XVIII şi XIX, introduse în patrimoniul mondial UNESCO. Scoarţele sunt o mărturie a spiritualităţii populare şi cuprind motive vegetale, definitorii în Basarabia şi motive sacre: simbolul crucii şi prescurei, pomul vieţii cu trei vârfuri, prin care sufletul urcă în Rai, motivul spicului de grâu, care simbolizează legătura cu pământul, motivul apei, urma boilor şi a cailor, drumul morţilor, bărbatul înfăţişat cu aripi, ca semn al continuităţii spiritului uman.

Etnographica - Reprezentări grafice ale portului popular din colecţia Muzeului Déri din Debrecen (Ungaria), le oferă ocazia orădenilor de a admira porturi descoperite în majoritatea zonelor din Ungaria. Expoziţia cuprinde piese originale şi reprentări grafice, porturi complete, dar şi elemente de port tradiţional, punctul de atracţie fiind o curea din piele care datează din anul 1817.

Expoziţiile din noul sediu pot fi vizitate gratuit în această seară, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor.