Consilierii judeţeni s-au întrunit vineri în şedinţă extraordinară pentru a aproba indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea unor drumuri judeţene, precum şi estimarea privind repartizarea cotelor defalcate din TVA şi impozitul pe venit pentru următorii patru ani. Tot în cadrul şedinţei de vineri, consilierii au aprobat, în unanimitate, exercitarea dreptului de preemţiune asupra clădirii monument istoric Hotel şi Băi Rimanoczy situată în centrul Oradiei, imobil estimat la 310.000 euro.

 

Pentru prima dată de la constituirea noului Consiliu Judeţean, toate proiectele de pe ordinea de zi au fost adoptate cu unanimitate de voturi. Astfel, aleşii judeţeni şi-au dat acordul pentru proiectele de hotărâre cu privire la revizuirea documentaţiei tehnico-economice şi cofinanţarea de la bugetul judeţului pentru mai multe drumuri: Şuştiu-limita de judeţ cu Aradul (spre Moneasa), Beiuş – Roşia – Aştileu – Aleşd, Uileacu de Criş – Bălaia – Burzuc – Sîrbi, Salonta – Tinca şi Sâmbăta – Dobreşti, respectiv Dobreşti – Luncasprie – DJ764. Proiectele vor fi depuse spre finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. De asemenea, consilierii au aprobat și estimările pe 4 ani (2017-2020) privind repartizarea de bani din cota de 20% din sumele defalcate din TVA și cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Modul efectiv de împărțire a sumelor de către CJ Bihor va fi făcut în cadrul ședinței de plen în care se va discuta bugetul pe acest an.

Tot vineri, aleşii judeţeni şi-au dat acordul pentru exercitarea, de către CJ Bihor, a dreptului de preemţiune asupra clădirii monument istoric Hotel şi Băi Rimanoczy situată în centrul Oradiei, pe strada Nicolae Grigorescu nr.1. Imobilul este vândut de UniCredit Bank, însă banca vrea să impună vânzarea acestei clădiri la pachet cu alte trei proprietăţi, situate în Alba Iulia, Salonta şi Târgu Mureş. Clădirea din Oradea este estimată la 310.000 euro, iar toate patru clădirile, în total, sunt estimate la 800.000 euro. CJ Bihor a anunţat că nu intenţionează să cumpere decât imobilul din Oradea şi a înştiinţat banca în acest sens. Preşedintele CJ Bihor, Pasztor Sandor, a menţionat că la solicitarea transmisă băncii de separare a clădirii de restul imobilelor scoase la vânzare, răspunsul a fost că s-a negociat deja la pachet toate cele patru clădiri pentru suma totală de 800.000 euro. După schimbul de adrese, a avut loc şi o întâlnire a conducerii CJ Bihor cu reprezentanţii vânzătorului. La şedinţa de vineri a CJ a participat şi un avocat al celor care vor să cumpere toate imobilele, care a explicat că acestea se vând la pachet şi că administraţia trebuie, în 15 zile de la primirea înştiinţării de vânzare, să se pronunţe dacă îşi exprimă dreptul de preemţiune asupra întregului pachet, după cum prevede Codul civil. Secretarul judeţului, Carmen Soltănel, a explicat că legea prevede că drept de preemţiune se poate exercita doar pentru clădirile monument istoric, adăugând că legea care reglementează acest lucru este o lege specială, iar „o lege specială primează în faţa Codului civil”. „Legea prevede că Statul şi UAT-urile au obligaţia de a-şi proteja monumentele istorice”, a mai meţionat Soltănel. Pasztor a mai menţionat că judeţul nu intenţionează să cumpere toate clădirile, mai ales că două dintre ele nici măcar nu sunt pe teritoriul administrativ al Bihorului. „Dacă va fi cazul vom ajunge pe alte căi. Datoria noastră este să păstrăm o clădire din punctul 0 al oraşului în patrimoniu. Ştiţi că este vorba despre fostele băi Rimanoczy şi despre hotel, foarte reprezentative pentru Oradea şi Bihor”, a mai menţionat Pasztor. La rândul său, vicepreşedintele Ioan Mang a afirmat că, în cadrul întâlnirii din această săptămână, reprezentanţii băcii nu au mai fost atât de categorici cu privire la vânzarea la pachet a imobilelor. Preşedintele CJ Bihor a precizat că dacă vor reuşi să cumpere clădirea de lângă „Butoiul de Aur”, se va face o rectificare a bugetului judeţului, astfel încât să poată fi alocată suma de 310.000 euro. La întrebarea consilierului PNL Dacian Foncea cu privire la destinaţia acestei clădiri în cazul în care va ajunge în patrimoniul judeţului, Pasztor a afirmat că această decizie va fi luată împreună, în şedinţă de Consiliu. Ulterior, el a declarat: „Poate vom reface Băile de aburi, căci doar la Budapesta mai sunt. Poate fi un centru de expoziţii folosit în comun cu Oradea”.

 

Două noi localităţi în Master Plan

Un punct de pe ordinea de zi care a iscat discuţii a fost cel privind includerea în Master Planul privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Bihor a două localităţi – Curăţele şi Cefa. Consilierul judeţean liberal Dacian Foncea a anunţat, iniţial, că PNL se abţine la vot, pe motiv că prin includerea localităţilor (în total 46) în Master Plan se creează o entitate paralelă cu Aparegio, „singurul operator” acreditat în acest domeniu în judeţul Bihor. Vicepreşedintele Ioan Mang a explicat că prin acest demers primăriile care nu fac parte din Aparegio au posibilitatea să acceseze fonduri pentru introducerea reţelelor de apă şi canalizare. „Aparegio spune că nu are suficiente resurse pentru a adăuga şi alte unităţi administrativ-teritoriale. După ce sunt incluse în Master Plan, Compania de Apă Oradea trebuie să le dea o hârtie prin care îşi dă acordul pentru realizarea lucrării. După ce lucrarea e gata va fi predată la CAO”, a declarat Mang, adăugând că, în Bihor, Compania de Apă nu e singurul operator acreditat. Preşedintele Pasztor Sandor a intervenit spunând că doar 23-24 de primării sunt incuse în Aparegio, alte în jur de 20 fiind incluse în AI Zona Nord-Vest, iar mai bine de jumătate dintre unităţi administrative din judeţ nu sunt cuprinse nicăieri. „Ar trebui să le dăm posibilitatea şi acestor primării să introducă reţele de apă şi canalizare, să le ajutăm să acceseze fonduri. Nu putem să-i forţăm să intre nici în Aparegio, nici în AI Zona Nord-Vest. Chestia asta cu structura paralelă mă duce cu gândul la monopol”, a afirmat Pasztor. Până la urmă, toţi consilierii au aprobat proiectul.