S-a stins la 95 de ani unul dintre cei mai cunoscuţi veterani de război din Bihor. Luni, în jurul prânzului, sicriul în care a fost aşezat trupul generalului a fost urcat pe un afet de tun şi dus spre cimitirul Municipal. La Capela municipală a fost oficiată slujba de înmormântare, în prezenţa familiei, rudeniilor, a camarazilor de arme, reprezentanţilo Garnizoanei Oradea şi a cadrelor militare în retragere şi rezervă.

 

Generalul Marinescu a avut în spate patru decenii de carieră militară, a luptat pe frontul de răsărit şi apoi împotriva Germaniei naziste şi aliaţilor ei. A fost unul dintre primii paraşutişti din Armata Română. Generalul Tudor Marinescu a făcut parte din garda regală şi a scăpat ca prin minune cu viaţă din bătălia de la Ţiganca, de pe Prut, unde au căzut mii de soldaţi români.

Tudor Marinescu era sergent în Regimentul de Garda Regală 6 Mihai Viteazul şi a plecat voluntar pe front. A fost rănit în 7 iulie 1941, în bătălia Ţiganca, pentru cucerirea şi apărarea unui cap de pod esenţial înaintării trupelor româneşti în Basarabia ocupată de sovietici. Considerată cea mai sângeroasă luptă dată pentru reîntregirea ţării, în care peste 8.000 de ostaşi români şi-au dat viaţa, au fost răniţi sau daţi dispăruţi. Rănit, sergentul Marinescu a intrat în comă şi s-a trezit la spitalul din Bîrlad. După ce s-a recuperat, s-a înscris voluntar la şcoala de paraşutişti şi a obţinut brevetul în 1942. A făcut parte din prima unitate de paraşutişti din Armata Română, înfiinţată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În baza experienţei de front şi a calităţilor sale militare, sergentul Marinescu a fost numit comandant de grupă în Batalionul 4 Paraşutişti. În 23 august 1944, când România a întors armele, era la Curtea de Argeş. Paraşutiştii au jucat un rol crucial în apărarea nordului Capitalei, contra atacurilor germane. La scurt timp s-a decis însă desfiinţarea unităţii de paraşutişti, din ordinul „aliaţilor” sovieticilor. Sergentul Tudor Marinescu a continuat să lupte pe frontul de vest, cu Regimentul 90 infanterie Sibiu, participând la luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, unde ajunge pînă la Kosice.

În cel de-Al Doilea Război Mondial, România a avut peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi. După război, Tudor Marinescu a intrat la trupele de grăniceri, de unde a fost trecut în rezervă la limită de vârstă în 1977.

„Păstrăm amintirea vie a unui om demn, onest, curajos şi disciplinat care şi-a iubit enorm familia şi Ţara şi pe colaboratorii săi. Va rămâne în memoria noastră pentru totdeauna”, transmite preşedintele ANCMRR „Gral Traian Moşoiu”- Filiala Bihor, gral. de brigadă dr. Vasile Creţ.

„Militar cu calităţi deosebite, implicat activ în viaţa socială şi de asociaţie, combatant şi rănit pe ambele fronturi (...), domnul general a plecat în ultimul zbor spre saltul final pentru a se reîntâlni în ceruri cu camarazii domniei sale din prima promoţie de paraşutişti militari ai Armatei Române”, arată col.(r) Dan N. Poinar, preşedintele filialei Bihor a AMCERM.