România continuă să înregistreze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei, dar critici ale politicienilor şi presei la adresa instituţiilor judiciare, în special a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), riscă să submineze încrederea în justiţie, arată raportul MCV.

 

"Inculparea şi condamnarea a numeroşi politicieni cunoscuţi din România constituie un semnal că tendinţa generală spre independenţa justiţiei este pozitivă. Aceeaşi tendinţă poate fi observată în sondajele de opinie pe tema percepţiei asupra independenţei justiţiei şi încrederii în sistemul judiciar", arată raportul Comisiei Europene elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Însă, după cum au stabilit rapoartele MCV, există şi o reacţie la această tendinţă: criticile politicienilor şi presei la adresa magistraţilor şi instituţiilor judiciare au fost frecvente, atacurile la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) continuând să se intensifice în anul 2016. Riscul este ca această atitudine critică să submineze încrederea publică în întregul sistem judiciar, mai ales când criticile vin din partea instituţiilor guvernamentale sau Parlamentului", subliniază raportul Comisiei Europene.

"Independenţa justiţiei este esenţială pentru funcţionarea statului de drept şi a sistemului judiciar, astfel încât societatea să poată avea încredere că justiţia îşi îndeplineşte sarcinile în mod imparţial şi profesionist. (...) Încrederea este periclitată în cazul în care există interferenţe în sistemul judiciar, dar şi dacă deciziile instanţelor sunt ignorate. În plus, atacurile la adresa instituţiilor judiciare şi a anumitor judecători pot avea efecte negative directe asupra independenţei şi imparţialităţii justiţiei. Interferenţele politice asupra numirilor în funcţii de rang înalt constituie principalul factor de risc în privinţa independenţei justiţiei", atrag atenţia experţii Comisiei Europene.

În privinţa "ameninţărilor la adresa independenţei justiţiei", raportul MCV notează că "în 2016 s-a observat intensificarea criticilor la adresa magistraţilor şi a instituţiilor judiciare, fiind vizată în principal DNA". "Au existat acuzaţii lansate în spaţiul public prin intermediul site-urilor de socializare online, a posturilor tv sau chiar pe paginile oficiale ale instituţiilor statului, amplificându-se prin repetarea în presă. Multe acuzaţii au fost proferate de oficiali de rang înalt şi de persoane publice (spre exemplu, fostul preşedinte al ţării, preşedintele Senatului, deputaţi şi senatori), având astfel un impact mai mare, situaţiile intrând în contradicţie cu normele de respectare a independenţei justiţiei şi generând riscul subminării încrederii publice în întregul sistem judiciar. Printre acuzaţii figurează cele că DNA ar fi acţionat abuziv, la ordine politice şi prin încălcarea legii", observă raportul.