Cel puţin şapte state NATO vor contribui cu trupe şi echipamente la efectivele Alianţei Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimişi în Polonia, anunţă secretarul general Jens Stoltenberg.

 

"Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaţionale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian şi maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase naţiuni au exprimat voinţa de a contribui la prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim şi aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite. Alţi aliaţi analizează modalităţi de a contribui", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării desfăşurată la Bruxelles. Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securităţii aliaţilor din zona Mării Negre. "Avioanele vor fi detaşate de la unitatea Coningsby, aparţinând Forţelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017", precizează instituţia. "România şi Marea Britanie se vor alătura batalionului comandat de SUA din Polonia", a precizat Stoltenberg. La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a anunţat că Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Măsurile adoptate miercuri şi joi sunt rezultatul deciziei luate în iulie de Alianţa Nord-Atlantică în sensul consolidării a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice. Miercuri, în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, Statele Unite s-au angajat să trimită trupe suplimentare, tancuri şi sisteme de artilerie în Polonia. Germania, Canada şi alte ţări NATO au promis că vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est. În paralel, două nave militare ruse echipate cu rachete de croazieră au fost trimise în Marea Baltică, în largul Suediei şi Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat, că cei 4.000 de militari suplimentari din ţările baltice şi Polonia sunt o reacţie moderată la decizia Rusiei de a menţine circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei şi relativ în apropierea frontierelor Alianţei Nord-Atlantice. "Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, în enclava Kaliningrad; în plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar", a afirmat Stoltenberg, acuzând din nou Rusia de susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.