Trebuie remarcat faptul că nu toate hotărârile judecătoreşti pronunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul unor proceduri contradictorii, în care statul român este parte, nu sunt hotărâri de condamnare pentru încălcarea drepturilor omului.

Ultima hotărâre pronunţată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care instituie o serie de principii importante faţă de instanţele naţionale, este cea pronunţată în cauza Bărbulescu contra România. În cadrul cererii introduse în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamantul a acuzat statul român de încălcarea dreptului reglementată de articolul 8 din cadrul Convenţiei, datorită faptului că instanţele naţionale în procedurile judiciare desfăşurate în faţa acestora nu au respectat dreptul conferit de acest text de lege. Articolul 8 aliniatul 1 din cadrul Convenţiei stabileşte faptul că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale", iar articolul 8 aliniatul 2 din cadrul Convenţiei stabileşte faptul că „nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora".

Aşadar, conform acestor prevederi, unul dintre drepturile reglementate de Convenţie este cel cu privire la inviolabilitatea corespondenţei, drept care doar în anumite condiţii expres stabilite poate să fie limitat ori încălcat. În cadrul hotărârii pronunţate şi care urmează să fie publicată în cadrul Monitorului Oficial al României, Curtea a stabilit faptul că nu reprezintă o încălcare a dreptului la confidenţialitatea corespondenţei, reglementat de articolul 8 din cadrul Convenţiei, ipoteza în care angajatorul verifică corespondenţa electronică a angajatului, în anumite ipoteze. Astfel, nu reprezintă o încălcare a dreptului la confidenţialitatea corespondenţei, ipoteza în care angajatului i s-a adus la cunoştinţă faptul că i se poate verifica corespondenţa electronică purtată de pe aparatura electronică deţinută de către angajator, cât timp acesta din urmă avea convingerea că această corespondenţă viza atribuţiile de serviciu ale angajatului, iar angajatorul în exercitarea prerogativelor deţinute de raportul juridic de dreptul muncii are dreptul să verifice dacă angajatul acestuia prestează munca pentru care este remunerat în timpul orelor de serviciu.

Pentru aceste argumente Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat faptul că dreptul reclamantului la confidenţialitatea corespondenţei nu a fost încălcat, respingând acţiunea declanşată împotriva statului român, hotărârea fiind luată cu votul majorităţii şi nu în mod unanim.

Avocat Florian Cristian CURPAŞ