Dormitorul unde suntem cazați aici, în Schitul românesc Prodromu, are paturile suprapuse, dar condițiile sunt mult mai bune decât cele de la sihăstria Colciu. Un îndreptar pentru pelerini este afișat chiar pe ușa de intrare, unde se pot citi următoarele:

l. Cazarea grupurilor organizate se poate face până la ora l7.00

2. Durata găzduirii în schit este de maxim 24 de ore, până în următoarea zi la ora 9.00, deoarece dimineața camerele trebuie eliberate pentru curățenie

3. Pe durata șederii lor, pelerinii au obligația de a repecta cu scumpătate rânduielile schitului prin participarea la toate slujbele, păstrarea liniștii și păzirea  programului de odihnă și orarul trapezei (masa)

4. În biserică este interzisă folosirea telefoanelor mobile și a aparatelor foto sau video

5. Păstrați curățenia în camere și celelalte spații ale arhondaricului

6. Închinătorii au datoria de a-și rezerva personal locuri de cazare la celelalte mânăstiri, altfel nu vor beneficia de permisul de intrare în Sf. Munte (diamonitirion) din partea schitului

7. Arhondarul schitului nu asigură transportul pelerinilor în Sf. Munte

8. Vă rugăm să urmăriți programul de închidere a porților, deoarece la acel moment dumneavoastră trebuie să vă aflați în interiorul schitului.

 

Aflăm dintr-o evidență și despre stareții nevoitori ai așezământului monahal de la Schitul românesc Prodromu de-a lungul timpului:

 

1. MacarieVlahul, primul nevoitor român cunoscut la Chilia Prodromu (cca.1750)

2. Justin Vlahul, întemeietorul schitului (1800-1816)

3. Nifon Ionescu, ctitorul fondator, 1852-1870

4. Damian Dimitrescu, l5 august l870 - 28 februarie 1890

5. Ghedeon Georgescu, 22 februarie 1891 - 21 mai 1900

6. Antipa Dinescu, 9 mai 1900 - 4 septembrie 1914

7. Ioasaf Ionescu, l4 septembrie 1914 - 2 noiembrie 1915

8. Anichit Dumitrescu, 6 noiembrie 1915 - l7 martie 1917

9. Iacob Țețiu, provizoriu, mai 1917 - 4 martie 1919

10. Pimen Teodorescu, 4 martie l919 - 1920

11. Hrisostom Postolache, 1920 - 1921

12. Anichit Dumitrescu, a doua oară, 1921 - 1926

13. Ioasaf  Ionescu, a doua oară, 1926- 1936

14. Arsenie Mandrea, l936 - l945

15. Corneliu Manoliu, 24 septembrie 1945 - 5 noiembrie 1947

16. Epitropie, 5 noiembrie 1947 - l2 aprilie l952

17. Veniamin Popa, 12 aprilie l952 - 1980

18. Ilarion Lupașcu, 14 ianuarie 1980 - l4 mai 1985

19. Petronie Tănase, 14 mai  l985 - 24 ianuarie 2011

20. Atanasie Floroiu, 24 ianuarie 2011 - prezent.

 

 

Ni se aduce la cunoștință și programul strict, liturgic al Schitului Prodromu: dimineața, pe timpul iernii, Miezonoptica și Utrenia, Ceasurile I, III și VI, Sfânta Liturghie, între orele 2.00-6.00, iar vara între orele 3.00-7.00.

La Chinonic zilnic: Acatistul Maicii Domnului, marți: Acatistul Sf. Ioan Botezătorul, sâmbăta după Sf. Liturghie: Parastas. Seara, programul liturgic, pe timpul iernii se desfășoară între orele l6.00-l7.00, vara, între orele l6.00-l7.30, Vecernița și Pavecernița. La Praznicele Împărătești și Sfinți Mari: iarna între orele 23.00-8.00, iar vara între orele 22.00-7.00, Priveghere de toată noaptea. Programul de trapeză (masa), luni, miercuri și vineri: orele l4.00 vara și 15.00 iarna - zile de post, iar în zilele de marți, joi, sâmbătă și duminică: orele 6.00 iarna - 7.00 vara și orele l7.00 iarna și l8:00 vara. Închiderea porților Schitului se face în timpul verii la orele 22.00 și în timpul iernii la orele l9.30.

 

Înarmați cu minimele cunoștințe despre schitul nostru românesc, ne încumetăm să facem un duș, să ne primenim, să îmbucăm câte ceva și să ne pregătim sufletește pentru slujba de noapte. Schitul poate satisface pretențiile oricărui pelerin, oricât de mofturos ar fi acesta. Totul este curat și în bună rânduială, de aceea suntem rugați să lăsăm totul în starea în care am găsit locul de cazare. Ce prăpastie de netrecut există acum între condițiile în care huzurim noi, pelerinii, și monahii athoniți care s-au nevoit de-a lungul vremii și se nevoiesc încă într-o trăire autentic duhovnicească. Sunt sigur că exemplul lor luminos, auster și anonim va fi un îndreptar necesar pentru viața noastră de azi înainte. Un Mesaj pentru frații pelerini din Schitul nostru ne emoționează și el peste măsură:

 

Fie voia Bunului Dumnezeu cu tine frate creștine care vii ca pelerin în Grădina Maicii Domnului - Muntele Athos și în Schitul Românesc Prodromu și nu uita să mulțumești lui Dumnezeu mai întâi pentru darul vieții, iar apoi pentru tot ceea ce te-a învrednicit să trăiești pe pământ, neuitând că patria noastră cea adevărată nu este aici, ci în ceruri, în Împărăția lui Dumnezeu, unde cu toții nădăjduim să viețuim. Părinții prodromiți mulțumesc din inimă tuturor celor care s-au ostenit cu mila, cu ajutorul, cu sfatul, cu arginții, cu competența ori cu mintea la realizarea a ceea ce este și se străduiește în continuare să devină Schitul Românesc Prodromu: o împlinire a fiecărui pelerin în parte care va poposi în acest sfânt lăcaș și o mărturie peste veacuri despre frumuesețea, înțelepciunea și buna cuviință a neamului românesc.

 

Impresionat de buna primire de la Schitul Prodromu, schitul nostru, simt că mă întorc pentru un moment acasă, în România, întocmai legendarului Ulise cel rătăcitor care, în sfârșit, sosește în Ithaca lui cea dragă, după atâtea rătăciri pe mări și am scris următorul sonet:

 

Muntele Athos - o modernă Ithacă:/ Spre tine din războiul greu al vieții,/

Mă-ndrept acum, în pragul bătrâneții, Ca un flămând spre mierea din prisacă.../

C-atâția alții, și eu, în tărbacă/ Fost-am de-a dura dat de toți pereții/

Cu demonii, avarii, precupeții:/Acum alerg spre plânsetul de toacă.

Vai, rătăcit-am, eu precum Ulise,/ Sfânta busolă-n râpe am pierdut:

Dar uneori mi-a apărut prin vise,/ Un Munte Sfânt. În Athos l-am văzut:

Prodromu-i jos cu sfinte paraclise/ Ce întăresc pe  orice abătut...

(Va urma)