Planeta Pământ şi problemele globale de mediu În data de 22 aprilie 1970, 20.000.000 de oameni au manifestat la New York împotriva poluării industriale. A fost prima manifestaţie la nivel mondial de asemenea amploare, care a tras un semnal de alarmă asupra consecinţelor ireversibile ale industrializării. Anual, această dată se comemorează ca fiind "Ziua Mondială a Pământului". Termenul "probleme globale de mediu" include probleme corelate între ele, al căror impact asupra mediului afectează nu numai ţările care cauzează aceste probleme, ci întreaga planetă. Pentru soluţionarea lor sunt necesare eforturi internaţionale. Încălzirea globală, de pildă, este una dintre problemele cu impact asupra mediului. Datorită activităţii umane, cantitatea de gaze cu efect de seră (CO2, metan etc.) a crescut foarte mult. Ţara care emite cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este SUA, rata ei de emisie globală fiind de 22,4%. Pe locul doi se află China, pe locul trei este Rusia, iar Japonia ocupă locul patru (4,9%). În concordanţă cu Protocolul de la Kyoto, România s-a angajat să reducă cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră (în perioada 2008-2012), faţă de anul 1989. În judeţul Bihor, în 2003, nu s-au constatat fenomene meteorologice care să indice schimbări climatice. Epuizarea stratului de ozon reprezintă o altă problemă de actualitate. Substanţele chimice produse de om, precum freonii (CFC), distrug stratul de ozon. Acest proces poate provoca efecte negative asupra sănătăţii - cancer de piele sau alte boli - precum şi asupra ecosistemelor. În România se derulează, din anul 1995, Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, program reactualizat cu prevederile protocolului de la Montreal. Cât priveşte depunerile acide, studiile privind impactul lor asupra mediului sunt numeroase, fenomenul fiind urmărit cu interes, în corelaţie cu activităţile industriale. Ploaia acidă este ploaia cu un nivel ridicat al acidităţii (pH mai mic decât 5,6), din cauza poluanţilor emişi de fabrici şi maşini, cum sunt: dioxidul de sulf (SO2) şi oxizii de azot (NOx). În judeţul Bihor, în perioada ianuarie-aprilie 2004, s-au efectuat 43 determinări de pH, din care 19 determinări au avut pH mai mic de 5,6. Defrişarea pădurilor este o rivalitate care, din păcate, continuă să fie ignorată. Anual, la scară mondială, se distrug 9,4 milioane hectare de pădure. Şi în judeţul Bihor, în primăvara 2003, din cauza fenomenelor naturale (doborâturi de vânt şi zăpadă), păduri din zona de deal şi, mai accentuat, în zona Dobreşti, au fost afectate. Acelaşi fenomen s-a semnalat, în această primăvară, în pădurile din zona Marghita şi Dobreşti. Aceste suprafeţe sunt în curs de regenerare naturală. Deşertificarea, ca să mai dăm un ultim exemplu dintre fenomenele cu impact major asupra mediului, asupra planetei noastre, ocupă un sfert din suprafaţa Terrei, cu efecte majore şi asupra climei. În judeţul Bihor, există o suprafaţă de 215.304 ha de teren afectat de procese de degradare determinate fie de factori naturali, fie de acţiuni antropice agricole sau industriale, care au ca efect scăderea calităţii solului. Alte probleme, la fel de importante, sunt: reducerea diversităţii biologice prin dispariţia unor specii, poluarea marină, problema eliminării defectuoase a deşeurilor, substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, precum şi problema creşterii rapide a cererii de apă dulce. Bogăţiile solului, subsolului, apelor sunt numai câteva din darurile pe care Pământul le face omenirii, pe care omul, însă, nu le respectă şi nu le preţuieşte îndeajuns. Iată o invitaţie la reflecţie, fie şi acum când, astăzi, 22 aprilie, marcăm "Ziua Mondială a Pământului".