Atmosferă frumoasă la sfârșitul săptămânii, la inaugurarea noului punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria și a tronsonului de legătură dintre Autostrada Transilvania (A3) și M4. Gustări, băuturi, fanfară, polițiști români și maghiari, delegați din ambele țări, cu și fără măști, armată de jurnaliști cu camere, microfoane și reportofoane.

Ceremonia a început cu intonarea imnurilor celor două țări, apoi pe scenă au fost invitate cele trei oficialități, miniștrii de externe român și maghiar Bogdan Aurescu și Péter Szijjártó și ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Ministrul Transporturilor a început prin a sublinia importanță cooperării cu vecinii maghiari pe proiectele de infrastructură.  

„Avem deja un istoric pe acest subiect. Avem un acord deja implementat pentru conexiunea A1 Nădlac-Arad. Acum ne aflăm în fața celui de-al doilea succes, prin implementarea acordului între Guvernul României și Guvernul Ungariei pentru stabilirea conexiunii autostrăzii între Cluj-Napoca și Nagykereki – Szolnok, Ungaria. Partea română și-a îndeplinit obligațiile la timp iar pentru secțiunile Biharia-Borș din Autostrada Transilvania a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor, în data de 30 iulie 2020. Astăzi, deschidem oficial traficul din ambele direcții și inaugurăm și punctul de control la trecerea frontierei, de pe teritoriul Ungariei. Urmărim și materializarea celui de-al treilea acord pentru care în data de 24 august 2020 a fost aprobat de către Guvernul României memorandumul privind stabilirea conexiunii dintre drumul expres Satu Mare – Oar (România) și drumul expres Mátészalka – Csenger (Ungaria). Doar printr-un dialog permanent, constructiv și eficient, prin constituirea unor grupuri de lucru în care să unim expertiza celor două state vom reuși să implementăm proiectele de infrastructură necesare pentru atingerea obiectivelor de conectivitate asumate de România și Ungaria la nivel European. Guvernul și-a setat o agendă ambițioasă pentru următorii ani cu un plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii pe toate tipurile de transport în perioada 2020-2030, prin care ne propunem să creăm o rețea de transport extinsă care să asigure conectivitatea între toate regiunile României și mai departe, cu Europa”, a spus, printre altele, Lucian Bode.

 

„Conectivitatea este un motor al creșterii economice!”  

Despre relațiile dintre cele două țări, a vorbit și ministrul român de externe Bogdan Aurescu, care a prezentat un scurt istoric al proiectelor diplomatice care se află în desfășurare.

„Această realizare este o dovadă concretă că România și Ungaria pot cosntrui împreună și pot acționa constructiv împreună, inclusiv în contextul dificil creat de această criză sanitară în direcția sporirii interconectărilor de transport care au potențialul de a facilita mobilitatea persoanelor și mărfurilor și de a genera creștere economică. Conectivitatea reprezintă un motor al creșterii economice, al creării de locuri de muncă, al atragerii de investiții iar conexiunea de autostradă pe care o inaugurăm astăzi reprezintă un exemplu concret în acest sens. Relația româno-ungară are nevoie de momente cum este cel de astăzi pentru a-și confirma valențele și potențialul de a se relansa”, a spus Aurescu care i-a mulțumit omologului său maghiar că a permis cetățenilor români să tranziteze țara chiar dacă aceasta și-a închis granițele din cauza pandemiei.       

Ultimul care s-a adresat publicului a fost Péter Szijjártó.

„Pandemia nu ne-a schimbat doar viața de zi cu zi, ci a creat și o ordine mondială atât din punct de vedere politic, cât și economic. În această ordine doar acele țări vor avea succes și se vor descurca, care înțeleg, care pot învăța și trage concluzii din cele întâmplate în ultima perioadă. O țară nu își poate schimba «numărul de la casă», adică așezarea noastră geografică, determină țările cu care suntem vecini. Iar viața noastră interacționează cu cea a vecinilor. Cu cât e mai bună relația dintre noi și vecinii noștri, cu atât e mai ușoară gestionarea situațiilor de criză. Relația bună dintre vecini depinde, în mare măsură, de conexiunile dintre aceștia.

Din acest motiv interesul Ungariei este să aibă cât mai multe puncte de conexiune cu vecinii ei. Cred că e suficient să amintesc doar două argumente: cu cele 7 țări vecine, anual avem un venit din comerț de 42 de miliarde de euro; și dincolo de hotare trăiesc milioane de maghiari. De aceea, Ungaria dorește ca aceste treceri de frontieră spre România să fie cât mai multe. Acest lucru e benefic pentru cooperarea economică, pentru comerț și, de asemenea, pentru comunitățile care locuiesc la granițe. E absurd ca între două localități de frontieră, aflate la câțiva km distanță, cetățenii ambelor țări să fie nevoiți să călătorească ore întregi. E absurd că, între România și Ungaria, azi, a fost inaugurat doar a doua trecere de frontieră pe autostradă. Cu toate că România e pe locul nouă pe lista partenerilor noștri comerciali, pe locul 4, în ceea ce privește exportul, și pe locul 8 în investiția de capital.

Azi, prin deschiderea acestei treceri de frontieră, avem posibilitatea să facem un mare pas. Se realizează conexiunea pe autostradă între Debrețin și Oradea, precum și între Budapesta și Oradea. Această autostradă ne va scuti, de aglomerația creată de camioane la Nădlac, reprezentând și un ajutor important navetiștilor, fiind trecerea cu numărul 12 la granița dintre țările noastre.

Pe partea maghiară sunt 26,5 km de autostradă (porţiunea nou construită spre graniţa română-n.r.), adică o investiție de 131 de miliarde de forinți.

În 2010 aveam conexiune pe autostradă cu doar trei țări. Până azi am reușit să dublăm această cifră, avem legătură și cu România, Slovacia și Slovenia. Continuăm munca pe granița cu România și sperăm ca, în 2024, la Satu Mare, la Csenger să inaugurăm o altă trecere de frontieră”, a declarat Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe din Ungaria.

Imediat după inaugurare, CNAIR a deschis traficul rutier pe tronsonul de autostradă dintre Biharia și Borș în lungime de 5,35 km. Acesta face interconectarea Autostrăzilor A3 și M4 (România – Ungaria), astfel deschizându-se un nou punct de trecere a frontierei între cele două țări, Borș II.

Valoarea contractului pentru proiectarea și execuția acestui tronson de autostradă, parte a Autostrăzii Transilvania, a fost de aproape 146 de milioane de lei fără TVA.

Antreprenorul acestui obiectiv a fost asocierea Trameco – Vahostav – Drumuri Bihor – Drum Asfalt – East Water Drillings.

Punctul de trecere a frontierei Borş II - Nagykereki va funcţiona zilnic şi beneficiază de dotări moderne. Înainte de a ieşi din România, de-o parte şi de alta a autostrăzii s-au construit două parcări. La ieşirea din ţară, în parcare se vor efectua operaţiunile de cântărire a automarfarelor şi se vor putea achiziţiona vignete.

Autostrada A3 Transilvania ar trebui să traverseze judeţul Bihor între Suplacu de Barcău şi Borş (3C) şi este împărţită în trei tronsoane: 3C3 Biharia - Borş (5,35 km) – executat; 3C2 Chiribiş - Biharia (28,55 km) - lucrări ce vor fi realizate de grupul Selina, contract semnat pentru 326,5 milioane de lei; şi 3C1 Suplacu de Barcău - Chiribiş (26,35 km) - urmează licitaţia.