Marcând începutul revoluției pașoptiste maghiare, ziua de 15 martie 1848 a căpătat o valoare simbolică deosebită, devenind o sărbătoare națională pentru ungurii de pretutindeni. Deși a fost înăbușită de trupele austriece și rusești, în vara anului 1849, revoluția pașoptistă se înscrie printre momentele majore ale istoriei națiunii maghiare, motiv pentru care, anual, la 15 martie, au loc manifestări comemorative dedicate celor care și-au pierdut viața în tumultul evenimentelor de la mijlocul secolului al XIX-lea.   

Chiar dacă obiectivele teritoriale ale guvernului revoluționar maghiar de la 1848 au fost în opoziție cu idealurile legitime ale românilor ardeleni și ale altor națiuni din această parte a Europei, care aspirau și ele la libertate și unitate națională, acum, la împlinirea a 173 de ani de la declanșarea revoluției pașoptiste, românii și maghiarii, deopotrivă, sunt în situația de a extrage esențialul din programele revoluționarilor de atunci, și anume atașamentul acestora față de ideile generale de egalitate și democrație, de libertate individuală și națională.

La fel ca anul trecut, contextul pandemic a impus măsuri stricte de distanțare socială, motiv pentru care manifestările dedicate Zilei maghiarilor de pretutindeni au fost anulate ori au îmbrăcat forme mult mai discrete. Așa s-a întâmplat și la Beiuș, unde împlinirea a 173 de ani de la izbucnirea revoluției pașoptiste maghiare a fost marcată duminică, 14 martie, printr-o scurtă alocuțiune a parohului Reman Elek-Ștefan, rostită în biserica reformată, după oficierea serviciului religios: „Revoluția din ’48-’49 este sărbătoarea tuturor maghiarilor din lume. Astăzi îi comemorăm pe cei care s-au jertfit pentru o viață mai decentă, pentru drepturile cetățenești și pentru demnitatea umană. În secolul XIX, Imperiul Habsburgic a fost zguduit din temelie de valul revoluțiilor, începând din Nordul Italiei până în Bucovina, din Cehia până în Transilvania. Așa cum și frații noștri români își aduc aminte de Bălcescu, tot așa ne aducem aminte și noi de cei care și-au pus în joc viața pentru a doborî un sistem absolutist, un regim feudal, pentru drepturi și libertăți social-politice. Asta a fost în inimile acelor tineri deciși să schimbe viața societății, care, până atunci, a însemnat o asuprire totală”.

La final, participanții au depus flori la bustul poetului Petofi Sandor, amplasat în fața lăcașului de cult menționat, Anita Balint, președinta filialei locale a UDMR, precizând, cu această ocazie, că pandemia de coronavirus a împiedicat, la fel ca anul trecut, organizarea unor manifestări mai ample de Ziua maghiarilor: „În 15 Martie, organizăm, în mod normal, o festivitate mult mai mare, cu mult mai mulți invitați, pentru a ne aminti de evenimentele petrecute în 1848. Astăzi, ne-am adus aminte de ceea ce s-a întâmplat în 1848 doar prin câteva cuvântări în biserică, după care am depus o coroană și câteva flori ca omagiu pentru cei care și-au pierdut viața în această revoluție”.