Una dintre cabanele simbol al județului Bihor, vizitată de mii de orădeni în perioada comunistă, a fost reabilitată de Consiliul Județean Bihor. Urmează ca, în toamnă, printr-un alt proiect pe bani europeni, să fie realizate lucrări exterioare, astfel încât obiectivul tursistic să fie cât mai atrăgător. 

Finalizarea lucrărilor a fost marcată sâmbătă, 10 iunie, printr-o conferință de presă organizată de Consiliul Județean (CJ) Bihor la cabană. Au participat vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan, primarul comunei Vadu Crișului, Dorel Cosma, reprezentanți ai firmei care s-au ocupat de lucrări, ai funcționarilor care au lucrat la proiect, alături de nostalgici și turiști de toate vârstele. Evenimentul a avut loc în cadrul „Târgului de la Vama Sării”, organizat de Primăria Vadu Crișului.

Cabana Vadu Crișului se află într-o zonă turistică importantă din județul Bihor, care atrage atât prin frumusețile naturale ale Defileului Crișului Repede, cât și prin activitățile pe care le pot face turiștii: drumeții, rafting și alpinism.

„Lucrările de reabilitare au fost dificil de realizat, deoarece nu există un drum de acces, toate materialele, echipamentele și uneltele fiind transportate pe calea ferată și traversate peste Crișul Repede, manual și cu ajutorul unui scripete special. Tocmai de aceea am demarat două licitații și abia la a treia s-a înscris un constructor care și-a asumat să facă lucrarea. Cabana va funcționa ca Centru de monitorizare și promovare a naturii. Se vor putea organiza conferințe de mediu și alte astfel de activități. Pentru a pune în valoare acest obiectiv, vom schimba iluminatul în peșteră și vom face o zonă de camping pe malul drept al Crișului Negru. În octombrie, printr-un alt proiect de 500 de mii de euro, vom amenaja și traseul de pe malul stâng al Crișului, spre cabană, vom monta balustrade, astfel încât accesul spre cabană să fie mai ușor”, a precizat Mircea Mălan.

„Mulțumesc Consiliului Județean Bihor că a depus eforturi de reabilitare a acestei frumoase clădiri care se află în apropierea Peșterii Vadu Crișului și a cascadei, zone deosebite și frumoase. La Vadu Crișului, printr-un al proiect important se lucrează și la Centrul de Olărit. Zona este în schimbare, iar turiștii vor avea o mulțime de metode de petrecere a timpului liber”, a declarat Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crișului.

Proiectul a fost adaptat după realizarea unui studiu pentru a asigura aspectul istoric al construcției, restaurarea realizându-se conform fotodocumentațiilor cuprinse în studiul istoric.

O istorie zbuciumată

Prima construcție a fost realizată prin Societatea Carpatină Ardeleană – Erdély Kárpát Egyesűlet, o asociație non-profit, neguvernamentală, înființată în 1891 în Cluj. La cererea Societății, groful Zichy Ödön a construit un restaurant turistic cu o capacitate de 113 locuri, inaugurat la 27 august 1905. Acesta avea o terasă acoperită și o locuință, iar la etaj erau camere pentru cazarea turiștilor. În 1909 a fost construită cabana Luiza, cu o capacitate de 14 camere. Restaurantul și cabana au fost cumpărate în 1918 de familia Mateescu, fiind deja avariate în urma Primului Război Mondial. Clădirile și terenul au fost naționalizate în 1945. Una dintre clădiri a fost atunci demolată (parțial). În 2006, moștenitorii familiei Mateescu recuperează proprietatea, iar în 2007 clădirea cabanei este cumpărată de Consiliul Județean Bihor. În anul 2018 a fost depus un proiect cu fonduri europene pentru reabilitarea acesteia. Proiectarea și lucrarea au fost realizate de asocierea de firme Ad West Construct (constructor) și Clasx Design (proiectant). Valoarea totală a investiției este de aproape 4,4 milioane de lei. Lucrările au început în 22 februarie 2021 și au fost finalizate în 31 mai 2023. La Cabana Vadu Crișului, în următorii 5 ani, vor putea fi organizate, potrivit proiectului cu fonduri europene, diferite activități care au legătură cu protejarea mediului înconjurător și educația ecologică. Investiția ,,Reconstruire Cabana Vadu Crișului pentru realizare Centru de Monitorizare și Promovare a Naturii Vadu Crișului” s-a făcut prin proiectul european RO-HU 126 – ,,Conservarea, protecția și promovarea naturii de ambele părți ale frontierei româno-ungare – PRONATURE”. Acesta a fost finanțat în cadrul Programului Interreg VA România – Ungaria 2014 – 2020. Proiectul total se va încheia la 31 octombrie 2023.