Trei artiști fotografi - Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter -, membri ai Asociației „Etno Foto Art” din Oradea, au fost, în această vară, pe urmele goralilor din Slovacia.

Proiectul fotografic a fost finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, având perioada desfășurării 1 iulie - 1 noiembrie, valoarea proiectului fiind de 18.750 lei. Contribuția proprie din partea Asociației beneficiare a însemnat achiziția unui aparat de traducere Vasco Translator V4 de la „Vasco Electronics Goralski Group SKA” (redenumită recent „Vasco Electronics SA”) cu sediul în Cracovia/Polonia, în valoare de 1.711 lei.

Finanțarea a avut la bază alocarea sumelor necesare pentru trei categorii de cheltuieli: transport, cazare, hrană, pentru cei trei artiști fotografi, pentru a realiza o serie de fotografii în comunitățile rurale din zonele montane ale Slovaciei, unde trăiesc așa numiții „gorali” (care înseamnă munteni) și rutenii, care sunt de confesiune greco-catolică. Aceștia sunt cunoscuți în Slovacia că uzitează un grai local, în care se regăsesc cuvinte de origine valahă, mărturii ale modului de trai al valahilor oieri, care practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în zona muntoasă a Slovaciei.

Comunitățile de gorali s-au format în urma procesului de transhumanță a păstorilor valahi (inclusiv români din Transilvania și Maramureș) care au migrat, de-a lungul Carpaților, din vremuri imemoriale. Deși aceștia au fost asimilați lingvistic de populațiile slave locale, dialectul și cultura lor păstrează numeroase elemente de origine română.

În aceste așezări de munteni, veți auzi des cuvinte, precum: cornuta = oaia cu coarne; ciuta = oaia fără coarne, okaista = oaia cu o pată de culoare în jurul unui ochi; murga = oaia cu mai multe pete de culoare; bryndza = brânză. Alte cuvinte, pe care ciobanii de la stână le folosesc în Slovacia, sunt: podišar = podișorul de la sălaș pe care se așază brânzeturile; bača = baciul de la sălaș, proprietarul de la stână; valašska = toporașul ciobanilor care exprimă vrednicia de bărbat, pentru apărarea stânei și a casei. Tradițiile culinare exprimă, de asemenea, moștenirea valahilor, de pildă mâncarea populară în satele de munte ale Slovaciei se cheamă „bryndzové halusky s slaninkou” - găluște cu brânză și slănină.

Foarte expresivi pentru limba română sunt toponimii în Slovacia: Munții Magura, Bačov, Balkán Plešivá, Ráztoka, Grapa, Grúň, sau Vârfurile Magurka, Sztinka, Skorušina, ori satele Valaská Dubova, Valaská Belá, Vlachovo, Bačkov, Bačka, Bačkovik, Valaškovce (în traducere liberă înseamnă oile valahilor). Numeroase sate din Slovacia au fost întemeiate în baza „Dreptului Valah/Jus Valachorum”, proces de colonizare început cu sec. al XIII-lea. Multe alte moșteniri lingvistice au stârnit interesul celor trei fotografi în documentarea făcută pe teren în vara-toamna acestui an. Dintre cuvinte, amintim: fujara = fluier; pietra = piatra; stanka = stâncă; Magura = nume de pisc montan mai înalt de 1000 m; dolina = deal; geleta = găleată; dunga = curcubeu; kamisza = cămașă; kosar = coșară; watra = focul de la stână pentru prepararea mâncării.

La întoarcerea din aceste ținuturi montane slovace, artiștii fotografi orădeni, în urma documentării lor fotografice asupra comunităților de gorali din Slovacia, respectiv după selecția și editarea fotografiilor, le vor pune la dispoziția istoricilor, filologilor, cercetătorilor români, care le vor solicita. Fotografiile din Slovacia reprezintă un material documentat binevenit pentru studiul vieții pastorale (turme de oi), a habitatului montan (case și anexe gospodărești de lemn), a meșteșugurilor tradiționale rurale (haine de lână, ustensile de lemn) și a gastronomiei gorale (prelucrarea laptelui și maturarea brânzeturilor). Gheorghe Petrila și echipa lui de fotografi au intuit nevoia de cunoaștere a comunității goralilor și rutenilor slovaci, păstrători a oieritului similar cu cel din arealul românesc.

„Proiectul „Goralii din Slovacia” /2026 este o continuare firească a proiectelor foto-documentare - pe Arcul Carpatic - privindu-i pe „Valahii din Moravia” (Cehia)/2023 și „Goralii din Sudul Poloniei”/2025, iar fără finațarea DRP București, aceste deplasări și documentări fotografice, nu ar fi fost posibile. Rezultatul obținut se valorifică în circuitul științific, cultural și expozițional din România și Slovacia, Polonia, Cehia. Avem speranța ca acest demers să sensibilizeze autoritățile din zona noastră (Munții Apuseni), cât de important este oieritul („trashumanța mică”) de la tehnicile de preparare a produselor lactate la stână, până la meșteșugul confecționării hainelor (cojoace, sumane), arhitectura vernaculară a stânelor, medicina veterinară empirică și folclorul pastoral (muzica de fluier, tulnic sau cimpoi), toate acestea ca parte importantă a păstrării și valorificării patrimoniului cultural imaterial național, prin cooperare transfrontalieră”, afirmă Gheorghe Petrila, președintele Asociației „Etno Foto Art” Oradea.

Cu siguranță, prin acest proiect fotografic se va naște un dialog româno-slovac, cu parteneriate în domeniul tradiție și cultură pastorală, precum și fotografie etnografică. Totodată, cei trei artiști fotografi - Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter – își propun realizarea, anul viitor, a unui album fotografic despre păstrătorii oieritului în Munții Slovaciei și, bineînțeles, pregătirea unei expoziții fotografice itinerante, în România și Slovacia, despre gorali și ruteni.