Deputaţii au adoptat, marţi, legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu 208 voturi "pentru" şi 42 de voturi "împotrivă", aparţinând PNL şi PD, precum şi legea pentru alegerea preşedintelui ţării, cu 210 voturi "pentru", 9 "împotrivă" şi 15 abţineri. Cel puţin 200.000 de semnături pentru Preşedinţie La dezbaterea legii privind alegerea preşedintelui, deputaţii au decis, la propunerea UDMR, că un candidat la Preşedinţie are nevoie de cel puţin 200.000 de semnături pe listele de susţinere. Textul, iniţial, stabilit de Senat şi nemodificat în Comisia electorală, propunea un număr de 300.000 de susţinători. Deputaţii au mai decis că preşedintele României poate candida la Parlament ca independent pe listele unui partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală, dacă se află în ultimele trei luni ale mandatului. Celelalte prevederi ale legii pentru alegerea preşedintelui României, care are caracter organic, au fost votate în varianta aprobată de Senat, deoarece Comisia electorală nu a prezentat nici un amendament. Un articol special precizează că, în 2004, alegerile legislative şi cele prezidenţiale sunt simultane. Candidaţii independenţi au scăpat de pragul de 5% În ceea ce priveşte legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, deputaţii au hotărât să elimine din textul proiectului de lege prevederea potrivit căreia candidaţii independenţi trebuia să obţină cel puţin 5 la sută din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară pentru a obţine un mandat parlamentar. Ei au adoptat, în acest sens, un amendament al deputaţilor Toro Tibor (UDMR), Szilagyi Zsolt (independent) şi Eberhard Wolfgang Wittstock (minorităţi). Autorii amendamentului au argumentat că impunerea pragului de 5 la sută pentru candidaţii independenţi, care îşi depun candidatura numai într-o singură circumpscripţie electorală, anulează posibilitatea, chiar şi teoretică, de a obţine mandat în majoritatea judeţelor. Campanie de 30 de zile Potrivit textului votat de majoritatea deputaţilor, alegerile din 2004 pentru Parlament şi pentru funcţia de preşedinte vor avea loc la data de 28 noiembrie, campania electorală urmând să înceapă în data de 28 octombrie, adică cu 30 de zile înainte şi nu cu 45, cum era prevăzut în vechea lege. Deputaţii au hotărât, printre altele, că urna specială va putea fi solicitată numai de la secţia de votare în a cărei rază se află domiciliul solicitantului sau sediul instituţiei de ocrotire socială. De asemenea, s-a mai stabilit că persoanelor existente la ora 21.00 în localul secţiei de votare li se va permite să îşi exercite dreptul de vot, iar primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia alegătorilor, la cerere, listele electorale permanente, pentru consultarea acestora. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii români din străinătate, aceştia vor vota numai în secţiile amenajate în reprezentanţele diplomatice, deputaţii respingând propunerea de organizare de secţii în toate localităţile unde se află mai mult de 50 de cetăţeni români, cu paşapoartele, iar alegătorii din ţară vor putea vota cu buletinele sau cărţile de identitate, şi nu cu cărţile de alegător. Prefecţii şi subprefecţii care candidează pentru Parlament sunt suspendaţi din funcţie de la data depunerii candidaturii (cu 30 de zile înainte de alegeri) până la comunicarea oficială a rezultatelor alegerilor. Deputaţii au respins propunerea PNL-PD ca suspendarea să aibă loc cu 60 de zile înaintea alegerilor. Noi prevederi pentru minorităţi Camera a stabilit că pot depune candidaturi atât organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Legislativ, cât şi alte organizaţii, legal constituite, care întrunesc anumite condiţii. Conform deciziei deputaţilor, organizaţiile minorităţilor naţionale nereprezentate în Parlament trebuie să depună la BEC o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din totalul cetăţenilor care s-au declarat aparţinând acestei minorităţi la ultimul recensământ. Dacă numărul acestor cetăţeni este mai mare de 25.000, lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 judeţe şi în Capitală, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare din aceste judeţe şi Capitală.