Ziua Imnului Naţional a fost marcată ieri, la Oradea, printr-o scurtă ceremonie militară desfăşurată pe platoul din faţa Primăriei. Orădenii s-au prezentat în număr mai mic decât de obicei, una dintre cauze fiind ploaia care a căzut ieri dimineaţă.  

În fiecare an, în data de 29 iulie, în România se sărbătoreşte Ziua Imnului Naţional. La Oradea, evenimentul a fost marcat printr-o ceremonie organizată de Instituţia Prefectului judeţului Bihor şi Garnizoana Oradea şi desfăşurată, conform tradiţiei, în faţa primăriei. Au fost prezenţi prefectul Ioan Mihaiu, viceprimarul Florin Birta, reprezentanţi ai unor instituţii deconcentrate, cadre militare active, în rezervă sau în retragere. Manifestările au debutat la ora 10.00 cu întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului şi salutul drapelului de luptă. Imnul Național a fost interpretat de către cvartetul Espressione. Preotul militar al garnizoanei, Mircea Ioniță, a rostit o rugăciune și o binecuvântare pentru poporul român, după care istoricul Mircea Brie a vorbit despre semnificaţia evenimentului şi simbolistica versurilor imnului naţional. Tot despre semnificaţia evenimentului a vorbit şi prefectul Ioan Mihaiu. A urmat un scurt moment artistic susţinut de cvartetul Espressione. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare și onorul muzicii militare.

Ziua de 29 iulie a fost proclamată „Ziua Imnului naţional al României”, prin Legea 99 din 26 mai 1998. Cu toate că oficial Anton Pann este compozitorul muzicii, unii afirmă că Andrei Mureşanu, contemporanul lui Pann şi autorul poeziei „Un răsunet” devenită text al Imnului („Deşteaptă-te, române!”) ar fi autorul melodiei. Alţii demonstrează că Gheorghe Ucenescu, un ucenic cântăreţ al lui Pann şi care ar fi interpretat pentru prima oară, în 1848, melodia (cu textul lui Mureşanu) ce avea să devină Imnul nostru naţional ar fi fost nu doar interpretul, dar şi compozitorul muzicii. De asemenea, melodiei cu pricina i-a fost identificat şi un „strămoş”, şi anume muzica unei romanţe mai vechi, numite „Din sânul maicii mele”..., cu muzica semnată de Anton Pan. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, ar fi fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Între 1917 și 1918, „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul Republicii Democratice Moldovenești și, între 1991 și 1994, al Republicii Moldova.

Primul imn de stat al României a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs care avea premiu de 100 de galbeni, piesa compusă de Eduard Hubsch, „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, a fost aleasă câștigătoare și a fost folosită fără versuri până în 1881. Piesa este cunoscută și în zilele noastre în forma marșului de întâmpinare al armatei care se aude în ceremoniile de întâmpinare a delegaților oficiale.

A urmat „Trăiască Regele”, pe versuri de Vasile Alecsandri și cu muzica aceluiași Eduard A. Hübsch. Acesta a rămas până azi cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial vreme de 63 de ani. În timpul comunismului, imn național au fost, pe rând, piesele „Zdrobite cătușe”, de Aurel Baranga, muzica Matei Socor, din 1948, până în 1953, „Te slăvim, Românie”, pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu și muzica aceluiași Matei Socor, și „Trei culori”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul care aparținea compozitorului, din 1880, ar fi fost modificat de Nicolae Ceaușescu însuși pentru a reflecta lozincile comuniste și a fost adoptat în 1977. „Deșteaptă-te, române!” este imnul României din 1991.