În editura clujeană „Mega” a apărut recent volumul „Românii apuseni - Istro-românii”. Este realizată de trei tineri intelectuali pasionați de știința fotografică, membri ai unor forumuri naționale și internaționale de profil, cu numeroase premii obținute în expoziții și concursuri renumite. Ei sunt: Constantin Liviu Demeter (coordonator) – profesor și doctor în Istorie a Universității noastre, Gheorghe Petrila – absolvent al Facultății de Drept al aceleiași universități, ing. Ovidiu Gabor.

Beneficiind de un proiect cu finanțare nerambursabilă, asigurat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pe 2019, timp de o lună de zile autorii au realizat o periegheză turistică în Peninsula Istria din Croația, căutând urmele romanității balcanice istro-române, rudele noastre latine.

Volumul beneficiază de un „Cuvânt înainte” semnat de profesorul universitar Sever Dumitrașcu, căruia autorii îi și dedică lucrarea cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani. În paginile introductive ale albumului foto, profesorul Dumitrașcu face o densă dar foarte bine documentată trecere în revistă a bibliografiei mai vechi și mai noi dedicată istoriei istro-românilor, care a văzut lumina tiparului între 1906-2006. Tot aici profesorul Dumitrașcu dă date esențiale despre așezările din Balcani locuite de celelalte ramuri ale romanității: aromâni (macedo-români) și megleno-români, care, alături de istro-români, se încăpățânează să reziste procesului de deznaționalizare grecesc, bulgăresc și sârbesc, după ce până la începutul secolului XIX au suportat presiunea musulmanizării.

Monografia cuprinde fotografii color grupate în patru capitole: Semenii noștri (fotografii reprezentând persoane din toate generațiile de istro-români care încă trăiesc și se consideră urmașii latinității romane), Biserici și sate, Gospodari și gospodării, Pământul, grădinile, viile, livezile, vitele.

Fiecare fotografie beneficiază de explicații, dând numele persoanelor, al bisericilor și satelor, imortalizând gospodării, grădini, meșteșuguri și peisaje din îndeletnicirile și locurile locuite încă de cei aproximativ 250-500 de istro-români, cuvinte uzuale din dialectul vlaski și noțiuni de topografie (Sucodru, Rumeni, Katun, Justina, Andela, Glavina, păpic etc.). Aparatul fotografic imortalizează pentru posteritate numele satelor și instituțiilor bine populate până după al Doilea Război Mondial, părăsite de băștinași prin emigrare în Italia, Germania, SUA sau Australia.

Pe o hartă a Peninsulei Istria sunt marcate așezările istro-române, încă numeroase și bine populate după Primul Război Mondial.

Volumul prefațează în mod fericit o culegere de studii intitulată „Românii din Balcani”, aflată sub tipar într-o editură din București, care va fi scoasă de tipografia orădeană „Metropol SA”. Volumul va cuprinde comunicările susținute în cadrul unei Sesiuni științifice internaționale, desfășurată între 10-12 mai 2019, organizată de Departamentul de Istorie al Universității noastre și de Academia Oamenilor de Știință din România, Secțiunea de Istorie și Arheologie.

Invităm cititorii de istorie și pasionații de fotografii recente cu trimitere la o istorie românească din Balcanii vestici în stingere iremediabilă să mediteze asupra trecutului romanității balcanice în dramatică asimilare de către lumea grecească și slavă.

Acest proiect este realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.