Schitul Ortodox Huta şi-a sărbătorit hramul
Zeci de credincioşi ortodocşi, majoritatea din zona Beiuşului, au participat ieri, 7 august, la slujbele de la Schitul Huta, ţinute cu prilejul hramului sfântului lăcaş de cult. Sfânta liturghie a fost săvârşită de un sobor de doisprezece preoţi din întreaga Ţară a Beiuşului.
Schitul ortodox Huta este situat într-un colţ de lume, de o frumuseţe aparte, la aproximativ 20 de kilometri de localitatea Finiş, în inima Munţilor Codru Moma. Mănăstirea a fost construită în anul 1927. Biserica schitului are două hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfânta Teodora de la Sihla. Primul hram a fost sărbătorit de călugării vieţuitori la Huta începând din 29 august 2002, iar cel de-al doilea, din 7 august 2007, atunci când la ceremonialul religios a participat şi PS Sa Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradiei. Ieri dimineaţă, în sfântul lăcaş au fost citite canoanele, acatistul şi alte rugăciuni legate de acest praznic, după rânduielile mănăstireşti, în jurul orei 10.00 a început liturghia în aer liber, săvârşită de un sobor de doisprezece preoţi, iar de la ora 16.00, a avut loc Taina Sfântului Maslu. Sfânta Teodora de la Sihla, prăznuită la 7 august, este prima româncă trecută în rândul sfinţilor. Potrivit documentelor vremii, Teodora s-a născut în jurul anului 1650, la Vânători, judeţul Neamţ, fiind fiica boierului Joldea. Pentru că s-a căsătorit împotriva voinţei sale şi, în plus, nu a reuşit să aducă pe lume urmaşi, tânăra a ales calea monahală şi s-a retras la Schitul Vărzăreşti (Vrancea), în timp ce soţul ei s-a călugărit la Schitul Poiana Muntelui. După o năvălire a turcilor, Teodora s-a retras la Schitul Sihla. Acolo ea şi-a petrecut treizeci de ani în sihăstrie, într-o peşteră din Munţii Sihla. Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peşteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a ctitorit din nou Schitul Sihla, a aşezat moaştele ei într-o raclă de preţ şi le-a depus în biserica schitului, spre închinare. După mai mulţi ani, moaştele primei sfinte românce au fost duse la mănăstirea Pecerska, din Kiev, unde se află şi astăzi.



Completez pe atecomentatorul meu! Mai bine s-ar preocupa autorul de predarea corecta a istoriei ADEVARATE la scoala unde este titular! Cum este cu "terenul"artificial facut in locul parcului natural de langa apa Nimaiestilor?In locul terenului de sport natural( si sportul si terenul!!!)al institutiei in care cu" onoare" lucreaza!
Autorul a fost pemanent "justifocatoruul" autoritatilor romanesti "remanent Comunito-ortodoxe"in spolierea (dupa interzicerea-si chiar in democratia "originala" romano-balcanico- orientala) a bisericii greco- catolice. Terenul de la HUTA a fost luat prin acte antidemocratice de la biserica greco-catolica in...refacere!~ Ce parere mai are autorul? DE CE? INTERESE PERSONALE pe care le vom dezvalui cu proxima OCAZIE!!!