Ieri, Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit vârsta de 86 ani. Cu toate că au trecut 14 ani de la moartea sa, există destule persoane care mai visează la epoca în care Ceauşescu era "comandantul suprem" al ţării. Există, însă, un "amănunt" al "Epocii de Aur" puţin cunoscut de românii de rând: fostul preşedinte a fost singura persoană care avea voie să împuşte urşi în România, fiind considerat cel mai mare vânător al ţării. În această calitate, a fost primul deţinător al unui trofeu de urs. Şi seria a continuat, alte opt trofee luând loc în "vitrina" cu amintiri de la vânătoare. În acelaşi timp, fostul dictator a mai avut o "calitate": aceea de a fi posesor al celui mai mare trofeu de urs brun din Europa. Ursul cu pricina a fost crescut cu mare grijă la grădina zoologică din Oradea, fiind măsurat în fiecare zi. Când a atins gabaritul cerut, a fost împuşcat de către un angajat al Inspectoratului Silvic din aceea perioadă. Apoi, a fost "amplasat" în pădure, în timpul unei vânători a lui Ceauşescu şi "împuşcat" de acesta. Toate aceste informaţii au fost ţinute în cel mai mare secret, până astăzi... Trofee de pomină Vânătorii sunt cei care, în mod sigur, pot fi mulţumiţi de dispariţia dictatorului. Populaţia de urşi a României este destul de numeroasă în acest moment, poate şi pentru că marele vânător nu mai există. Zilele trecute, într-un comunicat, vânătorii spuneau că există prea multe exemplare de urşi. Pentru vânătoare este alocat un fond destul de mare, care rămâne, însă, aproape intact, de la un an la altul. Şi nu pentru că nu ar exista amatori de astfel de trofee, ci pentru că preţul perceput pentru vânătoare este destul de prohibitiv. Pentru a obţine o autorizaţie "la urşi", trebuie să ai în buzunar minim 500 de euro. Iar dacă mai ai şi norocul să îl prinzi, preţul poate să depăşească 1.000 de euro. Până nu demult, în Bihor, numărul urşilor a fost constant. Populaţia, care se ridica în urmă cu trei ani, la 21 de bucăţi de urs, a mai crescut. Ceauşescu nu era interesat de urşii care creşteau în libertate în Munţii Apuseni, deoarece aveau o talie mai mică decât cei din Munţii Occidentali. În străinătate, dictatorul mai era numit "devoratorul de urşi", deoarece el a reuşit să obţină primele 9 trofee din ţară. De fapt, până în 1989, nimeni, în afară de el, nu a avut voie să vâneze urşi. Acest lucru este demonstrat de clasamentul alcătuit de AJVPS, în care ceilalţi vânători apar de abia după Revoluţie. Primul trofeu a fost obţinut de dictator în anul 1978, iar ultimul în anul 1986. O împerechere reuşită, la Oradea Trofeul cu care Ceauşescu a obţinut recordul european este un urs brun crescut la Grădina Zoologică din Oradea, până în anul 1976. Pentru o asemenea "performanţă", s-a lucrat ani de zile. La începutul anilor 1970, a fost adus, aici, un urs imens de la Circul Globus. Acestuia i s-a alăturat o femelă adusă din Munţii Occidentali. Din împerecherea celor doi au rezultat cei mai mari urşi care au existat în România în ultimii 100 de ani, cu care s-a încercat repopularea zonelor împădurite din Bihor şi, implicit, creşterea taliei urşilor de aici. Între 1974 şi 1976, au fost făcute trei repopulări, prima cu doi urşi, a doua cu o femelă şi a treia cu trei urşi. Nici una dintre repopulări nu a dat rezultate, tocmai pentru că urşii erau obişnuiţi să fie hrăniţi şi nu au reuşit să se adapteze vieţii din munţi. Ursul uriaş din Stâna de Vale În anul 1976, urşii au fost readuşi la Grădina Zoologică din Oradea, de unde trei au fost, apoi, transportaţi la Ocolul Silvic din Braşov. Alţi doi au fost transportaţi la Buftea, unde au participat la filmările unei pelicule de lung metraj. Ultimul exemplar, care era şi cel mai mare, nu a putut fi prins decât cu greu, timp în care ursul a făcut ravagii în aceea perioadă în staţiunea Stâna de Vale, unde a atacat chiar şi câţiva turişti. După ce s-a reuşit prinderea lui, a fost adus la Grădina Zoologică din Oradea. Fiind un exemplar imens, la iniţiativa lui Ceauşescu, a fost hrănit foarte bine, astfel că, în scurt timp, a ajuns la nişte dimensiuni de invidiat. Ursul a fost hrănit în paralel atât de îngrijitorii de la Grădina Zoologică, cât şi de angajaţii Ocolului Silvic. Exemplarul era măsurat în fiecare zi şi era consultat cu mare grijă de o echipă de medici veterinari. Când s-a considerat că ursul a crescut suficient, a fost împuşcat, după care a fost transportat la Braşov. Aici, în timpul unei vânători organizate în aceeaşi zi, ursul a ajuns în cătarea puştii lui Ceauşescu, fostul dictator devenind, astfel, omul care a reuşit prinderea celui mai mare urs brun din Europa. 28 de ani de record european Din 1976, trofeul pentru cel mai mare mare urs împuşcat în Europa a rămas în România. Progeniturile sale se mai află la Grădina Zoologică din Oradea, unul dintre ei ucigându-l, în urmă cu doi ani, pe unul dintre îngrijitori