Joi, 12 mai, de la ora 17.00, va avea loc, la Muzeul Orașului Oradea (Cetatea Oradea, Corp E, etaj I), un eveniment dedicat liderului Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), Toma Arnăuțoiu, cu ocazia centenarului nașterii sale.

Municipiul de pe Crișul Repede nu a fost ales întâmplător pentru a găzdui acest eveniment. Memoria rezistenței din Munții Făgăraș a lăsat urme și în Oradea. Dintre cele 34 de femei din zona Nucșoara, susținătoare ale grupului de rezistență Arnăuțoiu-Arsenescu, condamnate la ani grei de închisoare, șapte au ajuns, în anul 1962, să fie încarcerate și la Penitenciarul din Oradea: Iustina Constantinescu și fiica ei, Iuliana Preduț-Constantinescu; Iuliana Lemnaru, Laurenția Toncea, Maria Popescu, respectiv surorile Elisabeta și Floare Poștoacă.

Evenimentul este organizat de Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România, având ca parteneri Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, Asociația pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune (APTOR), Asociația „Cei 40 de Mucenici”. În cadrul programului este prevăzut un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică „Cântecul Memoriei” (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) și filmul „Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă” (r. Cristina Chirvasie, 2021). Proiectul are un caracter educațional și se derulează în mai multe orașe din țară, în perioada 9-16 mai: Pitești, Drobeta-Turnu Severin, Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Făgăraș, Brașov și București.

 

Destine tragice

O poveste impresionantă poartă Iuliana Preduţ-Constantinescu, fiica preotului Ion Constantinescu, din zona Nucşoara, în casa căruia şi-au găsit adăpost partizani din grupul Arnăuţoiu. Casa era situată la marginea comunei Poienărei-Nucşoara. Ion Constantinescu a fost executat la 21 iulie 1959 la Jilava. Soţia preotului, Justina Constantinescu, arestată în 1958, a fost condamnată la 15 ani închisoare. În periplul său prin Golgota românească a ajuns, în 31 octombrie 1962, de la Arad la Oradea. Aici se afla şi fiica ei Iuliana, dar cele două nu apucă să-și vorbească. Justina Constantinescu „de dimineaţa până seara, lucra din greu la coşercărie”, fiind grav bolnavă. La eliberarea sa din închisoarea Oradea, în 15 aprilie 1964, s-a întors în satul natal, dar n-a mai găsit nimic din agoniseala de o viaţă. Iuliana Preduţ-Constantinescu a fost arestată în iulie 1958, fiind însărcinată în luna a şasea. Fiica ei s-a născut în 18 septembrie 1958, în Spitalul Penitenciar Văcăreşti şi a fost numită Libertatea-Justiţia. A fost dusă la orfelinat. Tatăl ei a găsit-o cu greu după căutări îndelungate. Iuliana Preduţ-Constantinescu a fost condamnată la 12 ani închisoare şi graţiată în anul 1964, de la Penitenciarul Oradea.

Un destin tragic au avut și părinții Ioanei-Raluca Voicu Arnăuțoiu, născută pe 22 mai 1956 în ascunzătoarea Râpele cu Brazi din Munții Făgăraș. Tatăl ei era Toma Arnăuțoiu, fost ofițer de cavalerie și a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial pe frontul de vest (1944-1945), fiind grav rănit în luptele din Ungaria. Revenit în activitate, a făcut parte din Regimentul de Gardă Călare al Palatului Regal. După instaurarea regimului comunist, deși decorat pentru faptele sale pe front, pe criterii politice, a fost trecut în rezervă în 1947. Între 1949-1958 a fost liderul Grupului de rezistență de la Nucșoara, care a acționat în sudul Munților Făgăraș. A fost arestat de Securitate, împreună cu ultimii supraviețuitori ai grupului, condamnat la moarte și executat, împreună cu fratele său, Petre, și alți 14 condamnați, la 18 iulie 1959, în închisoarea Jilava.

Maria Plop, cea care i-a dat naștere, a fost singura femeie care, timp de nouă ani, a reușit să reziste în munții. După arestarea lui Toma și Petre Arnăuțoiu, Maria Plop s-a predat împreună cu fiica sa de doi ani, fiind condamnată la muncă silnică pe viață. Fiica ei, Ioana, i-a fost luată și predată unui orfelinat. Maria Plop s-a stins în anul 1962 în închisoare Miercurea Ciuc fără să mai știe ceva despre soarta fetiței.

Abia după Revoluție, Ioana-Raluca Voicu Arnăuțoiu a descoperit cine sunt părinții săi. A studiat vioara la Conservatorul din București, devenind conferențiar universitar doctor al acestei universități. A fost violonistă în Orchestra Filarmonicii George Enescu din București.