Ultima strigare la recursul în anulare
Procurorul general al României va putea promova recursuri în anulare în materie penală până în 26 septembrie, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu va mai avea competenţa de a judeca o astfel de cale extraordinară de atac împotriva sentinţelor judecătoreşti.
Procurorul general va ridica din umeri
Potrivit Legii de organizare judiciară 304/2004 (adoptată de Parlament în 28 iunie şi care va intra în vigoare în 26 septembrie anul acesta), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu va mai avea competenţa de a judeca recursurile în anulare. După această dată, procurorul general al României va fi nevoit să comunice persoanelor care au înaintat memorii pentru promovarea de recursuri în anulare că această cale de atac nu va mai putea fi exercitată. Biroul de presă al Ministerului Public a comunicat că dispoziţiile Legii 304/2004, privind organizarea judiciară, trebuie coroborate cu celelalte dispoziţii legale referitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti. "Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 2, alineatele 2 şi 3 din Ordonanţa de Urgenţă 58/2003 privind modificările Codului de procedură civilă, procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanţe", susţine Ministerul Public. În cazurile civile, recursurile în anulare mai pot fi declarate până în 28 august, termenul până la care se mai pot face contestaţii expirând la această dată.
Competenţe reduse la Înalta Curte
Ministerul Public arată că, în acest context legislativ, urmează ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să hotărască asupra admisibilităţii sau inadmisibilităţii eventualelor recursuri în anulare în cazuri civile declarate de procurorul general al României. Totodată - în materie penală - potrivit articolului 29, alineatul 1 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile în anulare, aceeaşi reglementare fiind prevăzută şi de articolele 22 din Legea 56/1993 a Curţii Supreme de Justiţie (devenită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). O asemenea competenţă însă nu mai este atribuită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin Legea de organizare judiciară 304/2004 (care va intra în vigoare în 26 septembrie 2004). Mai mult, potrivit articolului 133, alineatul 1, la data intrării în vigoare a Legii 304, se abrogă, printre altele, articolele 27-35 din Legea 56/1993 referitoare la competenţa instanţei supreme.
Unde-i lege, nu-i tocmeală
În lipsa unor prevederi tranzitorii, se ridică problema modului în care vor fi soluţionate recursurile în anulare declarate anterior intrării în vigoare a legii de organizare judiciară. Totuşi, potrivit articolului 15, alineatul 2 din Constituţia României, legea dispune numai pe viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. "Dacă nu intervin alte modificări legislative în această materie, procurorul general va exercita această cale extraordinară de atac în cauzele penale numai până la intrarea în vigoare a Legii 304/2004, iar instanţa supremă va continua să judece recursurile în anulare declarate până la această dată", afirmă Ministerul Public. Pe de altă parte, legat de cauzele aflate în curs de examinare după intrarea în vigoare a Legii 304/2004, Ministerul Public informează că "se va comunica petenţilor imposibilitatea exercitării acestei căi extraordinare ca urmare a absenţei competenţei materiale a unei instanţe de a o judeca, chiar dacă instituţia recursului în anulare va continua să fie reglementată în Codul de procedură penală".
Puşi la colţ în Raportul de ţară
Menţinerea atribuţiei procurorului general al României de a declara recursul în anulare în cauzele penale şi utilizarea acestei căi extraodinare de atac sunt criticate în rapoartele de ţară ale instituţiilor europene privind progresele României, susţin surse judiciare. În Raportul de ţară pentru România al Comisiei Europene, din 2002, se precizează că "procurorul general, care este subordonat Executivului, a făcut în continuare uz de puterile discreţionare de a declara recurs în anulare împotriva deciziilor judecătoreşti". Preocupările exprimate în ultimul raport anual, privind posibilitatea formulării unor apeluri extraordinare chiar înaintea epuizării altor mijloace legale şi privind relaxarea criteriilor de formulare a unor astfel de apeluri, nu au fost rezolvate. "Această situaţie contravine Convenţiei europene privind drepturile omului şi subminează principiul lucrului judecat", se arată în raport. În luna aprilie, Executivul a abrogat recursul în anulare, prevăzut de Codul de procedură penală, calea de atac extraordinară de care poate uza procurorul general al României, din oficiu sau la cererea ministrului Justiţiei, împotriva unei hotărîri judecătoreşti definitive.
În 2003, au fost declarate 290 de recursuri în anulare, iar de la începutul acestui an şi până acum, în peste o sută de dosare penale au fost promovate căi extraodinare de atac împotriva unor sentinţe judecătoreşti definitive. Recursul în anulare a încălcat - în opinia unor jurişti - principiul separaţiei puterilor în stat, al autorităţii lucrului judecat şi al autonomiei sistemului jurisdicţional.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.