În şedinţa de vineri, Guvernul a adoptat proiectul legii privind executarea pedepselor, document care reglementează regimul de ispăşire a condamnărilor şi a măsurilor privative de libertate, legea actuală în această materie fiind veche de 35 de ani. Judecătorul - delegat să întreţină legătura cu deţinuţii Desigur, până la data la care Parlamentul nu-şi va da girul pentru transpunerea în practică a acestui proiect de lege, nu va putea fi vorb a despre un nou regim al executării pedepselor. Modificarea legii în vigoare se impune, însă, a fi modificată, în raport cu noile prevederi constituţionale. Prin proiectul de act normativ, se înfiinţează o nouă instituţie - cea a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, care supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii ispăşirii pedepsei privative de libertate. Procedura penală prevedea, până acum, ca supravegherea să fie făcută de procuror. Tot judecătorul delegat va avea abilitatea de a rezolva anumite plângeri ale persoanelor condamnate, va trebui să se asigure că drepturile condamnaţilor sunt respectate şi va avea un cuvânt de spus în dezbaterea de către Comisiile administrative de personalizare a pedepselor şi în ce priveşte propunerile de liberare condiţionată. Munca în folosul comunităţii - reglementată prin lege Proiectul actului normativ reglementează executarea pedepselor neprivative de libertate: munca în folosul comunităţii (cel mult 180 de zile în cazul condamnaţilor majori şi cel mult 120 în cazul minorilor), amenda sub forma zilelor de amendă, domeniile şi locurile unde pot fi ispăşite condamnările (servciile gestionate de autorităţile administraţiei publice sau în cadrul asociaţiilor, fundaţiilor, abilitate de instanţa judecătorească). Controlul măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă prevăzute de Codul penal va fi făcut de magistratul delegat de la judecătoria în circumscripţia căreia condamnatul îşi are domiciliul şi de consilierii de reintegrare socială şi supraveghere. Detenţie severă şi închisoare strictă Proiectul structurează modul de executare a pedepselor privative de libertate principale: închisoare, închisoare strictă, detenţia severă şi detenţia pe viaţă, stabilind diferenţele structurale dintre acestea şi modul lor de executare. În altă ordine de idei, se doreşte o altă ?aşezare? juridică a regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în regim de maximă siguranţă, regimul închis, regimul semi-deschis, regimul deschis - toate diferenţiindu-se în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a condamnaţilor, precum şi cu modul de desfăşurare al activităţilor şi condiţiilor de deţinere. Noile reglementări respectă prevederile internaţionale în domeniu instituind un regim special de detenţie pentru persoanele care sunt reţinute sau arestate preventiv, diferit de regimul pentru persoanele condamnate. Astfel, reţinerea şi arestarea preventivă în cursul urmăririi penale se vor executa în centrele care funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor (adică în arestul inspectoratelor judeţene de poliţie) iar arestarea preventivă în cursul procesului se va executa în centrele subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Potrivit Guvernului, noua lege de executare a pedepselor ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului.