Primarii comunelor bihorene încă nu au înţeles că spaţiul virtual este unul esenţial nu numai pentru a promova imaginea comunităţii pe care o reprezintă, dar pentru asigurarea accesul la informaţie a contribuabililor. Deşi cele 100 de administraţii publice au beneficiat, încă de anul trecut, de fonduri substanţiale pentru a-şi concepe o pagină proprie de internet, 47 dintre ele nici la această oră nu figurează ca link pe site-ul Consiliului Judeţean Bihor. Mai mult, alte 11 pagini au fost blocate, în urma unei "reglări de conturi" dintre două firme cărora le-a fost încredinţată realizarea acestui obiectiv. www.tichiedemargaritar.ro Actele normative în vigoare instituie obligativitatea administraţiilor locale să asigure în relaţia cu cetăţenii o transparenţă totală, punându-le la dispoziţie şi alte căi de comunicare decât cele clasice. Astfel, fiecare primărie trebuie să se conecteze la Internet, să aibă o adresă de e-mail şi să asigure cetăţenilor accesarea unor informaţii de interes public chiar de pe pagina proprie. Mai mult, specialiştii din cadrul CJ Bihor le-au creat celor 100 de administaţii locale câte o adresă de mail, pentru corespondenţa oficială cu instituţiile de la nivelul central, funcţionarii primăriilor având obligativitatea, în schimb, să o acceseze, dacă nu zilnic, măcar o dată pe săptămână. "În corespondenţa cu primăriile, doar 51% dintre acestea au răspuns la rândul lor prin e-mail. Mai mult, pentru a eficientiza implementarea sistemului, am solicitat ca fiecare administraţie să desemneze un funcţionar, de preferinţă în persoana secretarului, care să gestioneze în permanenţă acest serviciu de internet", a declarat ing. Antal Eugen, şef Serviciu Informatică din cadrul CJ Bihor. De la coada vacii, la coada "şoricelului" În plus, funcţionarii publici au obligaţia ca, până în 2007, să obţină Permisul European de Conducere a Computerului (ECDL), în caz contrar vor fi obligaţi să-şi facă bagajele şi să-şi părăsească funcţia. Realitatea este că, după ce s-au achitat, de la bugetul statului, pentru fiecare funcţionar sume între 4 şi 7 milioane de lei pentru un astfel de curs, aceştia nu prea şi-au dat silinţa să promoveze examenul. În acest caz, multora dintre ei Curtea de Conturi pare dispusă să le impute sumele respective. La fel de decisă este Curtea de Conturi să recupereze banii statului şi de la primăriile care au primit câteva zeci de milioane de lei pentru a contracta o firmă care să le elaboreze pagina de web, iar banii au luat altă destinaţie. Şi ruşinaţi, şi cu banii luaţi Celor 47 de primării care nici până la această dată nu s-au obosit să se conformeze dispoziţiilor legale, li se alătură şi alte 11 administraţii locale cărora li s-a blocat accesul. "De trei săptămâni ne-am trezit că nu mai putem să ne accesăm pagina de Internet. Ne-am bucurat că putem scoate şi noi capul în lume, însă bucuria a fost de scurtă durată. Se pare că firma cu care am încheiat contractul iniţial, Carpat Phone, a subcontractat serviciul unei alte firme, care se pare că nu şi-a încasat banii. Noi am achitat suma de 14 milioane de lei şi vrem să ştim ce s-a întâmplat cu aceşti bani şi cine este responsabil că noi nu beneficiem de un serviciu pe care l-am plătit", a declarat Nicolae Rugea, inginer de mediu din cadrul Primăriei Girişu de Criş. În situaţia lor se mai află şi Primăria din Tileagd şi Sânmartin, însă în aceste caz cei vizaţi sunt chiar primarii Gheorghe Groza şi Ioan Mărcuş, care sunt trecuţi cu datorii de peste 19 milioane de lei. Când doi se bat, pierde comunitatea locală Reprezentanţii firmei Groupromo îşi justifică acţiunea prin faptul că nu şi-au încasat contravaloarea muncii de la firma Carpat Phone, care i-a subcontractat realizarea site-urilor pentru 19 administraţii locale, la preţul promoţional de 8,5 milioane lei/pagină. Cum directorul general nu crede că problema ar putea fi tranşată în justiţie în mod eficient, acest conflict nu a găsit altă soluţie decât să boicoteze site-urile primăriilor. O măsură pe care, până la această oră, nici unul dintre primarii vizaţi nu a adus-o la cunoştinţa Consiliului Judeţean Bihor şi nici a vreunui organ de poliţie, care ar putea face lumină în acest caz, fiind vorba de bani publici.