Una dintre cele mai negre perioade din istoria națiunii române a fost, fără îndoială, cea postbelică, din deceniul cinci al veacului trecut și până în cel de-al nouălea al aceluiași secol, țara noastră, alături de alte state din estul continentului, fiind despărțită de lumea liberă, democratică, prin „Cortina de fier” „trasă” de regimul comunist de la Moscova, care a impus modelul său social-politic și economic falimentar, injust și ilegitim tuturor europenilor „eliberați” de Armata Roșie în drumul ei spre Berlin.

La fel ca toate popoarele din zonă, și cel român s-a opus instaurării regimului totalitar comunist, dar „ciuma roșie” sovietică și-a instalat acoliții locali în fruntea statelor est-europene, lichidând orice mecanisme instituționale și atitudini democratice. Au urmat ani de teroare, eliminarea opozanților dictaturii comuniste mergând până la lichidarea fizică a acestora, o întreagă rețea de închisori și lagăre de muncă forțată compunând gulagul roșu din țara noastră. În acest context tragic, victimele regimului comunist – de la condamnații la ani grei de detenție sau de muncă silnică până la deportați și cei deposedați abuziv de bunurile lor – s-au numărat cu milioanele. Bihorul nu putea scăpa de urgia comunistă, iar zona Beiușului, în particular, a dat numeroase jertfe în lupta anticomunistă. Sute de țărani din satele Țării Beiușului au fost deportați în Bărăgan, în timp ce alții au fost condamnați la închisoare, alături de numeroși studenți și chiar elevi, precum lotul vulcanist, din care a făcut parte și unul dintre ultimii supraviețuitori ai acelor împrejurări tragice, profesorul, poetul și prozatorul Ulpiu-Traian Bodea.
În perioada postdecembristă, a fost adoptată Legea nr. 247 din 5 decembrie 2011 „pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989”, aceasta oficializând tradiția conform căreia, de Sfinții 40 de Mucenici, românii își comemorează martirii.
Ca în fiecare an, duminică, 9 Martie, la Monumentul foștilor deținuți politici, s-a desfășurat ceremonia comemorativă dedicată victimelor regimului comunist. După cum se știe, monumentul nu este amplasat întâmplător vizavi de Colegiul Național „Samuil Vulcan”, peste șaptezeci de elevi și profesori ai renumitului așezământ școlar cunoscând teroarea închisorilor comuniste, mulți dintre aceștia fiind considerați „dușmani ai regimului” când încă erau la vârsta adolescenței.
După intonarea Imnului național, părintele Zorel Zima, protopopul greco-catolic al Beiușului, a oficiat slujba de pomenire a foștilor deținuți politici. La evenimentul comemorativ, alături de Alexandru-Octavian „Ducu” Luscan, președintele filialei locale a Asociației foștilor deținuți politici din România, la rându-i, fiul unei victime a regimului totalitar comunist, regretatul Traian „Țucu” Luscan, au participat câțiva localnici, printre care Tăsică Bursașiu, președintele subfilialei beiușene a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și Viorel Ianc, președintele Asociației Avram Iancu Beiuș. 
După ceremonia religioasă, pr. dr. Zorel Zima a subliniat importanța existenței unor martiri pentru credință în istoria noastră și a subliniat că amenințările la adresa coeziunii și libertății societății românești vin din aceeași direcție ca acum opt decenii: „Acești adormiți servi ai lui Dumnezeu au avut un crez! Au avut, în primul rând, un crez creștin, indiferent de confesiune. Și, dacă ar fi să ne uităm peste această listă de douăzeci de pomeniți sau am privi către listele cu cei care au murit în închisorile comuniste, am constata că, dincolo de confesiune, au fost, întâi de toate, creștini. 
Acești oameni în Biserică au găsit un crez, au cunoscut valorile, și atunci când au venit alții să manipuleze cu acel slogan al păcii, al egalității, al libertății omului nou, nu s-au lăsat mințiți, nu s-au lăsat manipulați, precum și astăzi, uneori, auzim aceste cuvinte, ne rugăm să auzim de pace, dar uităm, din păcate, că același lup a stat și atunci, și i-a mușcat pe ei, ca și acum, când, cu tot rafinamentul, încearcă din nou să ne apuce!”
Distinsul vorbitor i-a menționat și pe episcopii martiri greco-catolici, și ei victime ale sistemului represiv bolșevic. 
A urmat la cuvânt col. (rtr.) Nicolae Păcală, acesta evocând aspecte din activitatea filialei locale a AFDPR. 
La finalul comemorării de duminică, corul dirijat de lt. col. (r.) Zoltan Boldiș a interpretat câteva cântece religioase.