În perioada 8 - 11 octombrie, micul sat de pe drumul european E60 a devenit din nou epicentrul comerțului, nostalgiei și turismului din estul Europei.

Ediția din acest an a faimosului Târg de Toamnă de la Negreni a atras si in acest an zeci de mii de vizitatori din toate colțurile României, dar și din țări precum Austria, Ungaria, Germania și alte state din Europa de Vest. Ceea ce a început în urmă cu secole ca un simplu loc de întâlnire pentru comunitățile locale s-a transformat astăzi într-o veritabilă atracție turistică ce nu trebuie ratată. Este un loc unde trecutul se întâlnește cu prezentul și unde poți găsi de la simple chilipiruri până la piese de muzeu de o valoare inestimabilă.

 

O tradiție cu rădăcini medievale

Cunoscut de localnici sub numele de „Târgul tradiţional de la Fechetău” (o adaptare a denumirii maghiare Feketetó), evenimentul își are originile în Evul Mediu, deși a primit aprobarea oficială în anul 1815. Dacă în vechime ciobanii din Munții Apuseni coborau aici pentru a se aproviziona cu haine groase și căciuli pentru iarnă, astăzi târgul se întinde pe o suprafață uriașă de peste 9 hectare.

Pentru comunitatea locală, cele patru zile de târg reprezintă oportunitatea perfectă pentru a face și ceva bani . Sătenii își transformă curțile și grădinile în parcări ad-hoc. Șoferii plătesc bucuroși pentru loc si pentru serviciile de paza, știind că localnicii au grijă de mașinile lor în timp ce ei explorează labirintul de standuri. Chiar și CFR Călători a venit în sprijinul vizitatorilor. Deși tronsonul feroviar Cluj-Napoca - Oradea se află în plin proces de modernizare și electrificare, autobuzele introduse pentru înlocuirea trenurilor au avut programate opriri suplimentare chiar în centrul localității Negreni.

Organizatorii și comercianții au avut parte de o vreme buna, cu o mică excepție în dimineața zilei de duminica, când natura ne-a adus aminte ca suntem totuși în luna octombrie. Sâmbătă a fost, de departe, cea mai aglomerată zi: o zi  cu soare , perfectă pentru plimbări. Pe podul de beton care traversează Crișul Repede, mulțimea avansa cu greu, într-un ritm dictat de densitatea vizitatorilor. Deși în piață au fost prezenți agenți de pază, acest lucru nu i-a împiedicat pe cerșetori să își facă „datoria” și să ceară bani de la trecători.

 

Sectorul de antichități: O călătorie în trecutul Transilvaniei

Prețurile din piață au variat enorm în funcție de produse, însă sectorul de antichități a rămas cel mai animat punct al evenimentului. Mergând pe potecile înguste, în loc de arbori sau flori, privirea se lovea de o mare de obiecte produse în Transilvania și în România de-a lungul secolelor.

Aici s-a putut găsi tot ce își poate imagina un colecționar - și multe lucruri greu de imaginat: fotografii vechi, unelte de tâmplărie, televizoare, piese de mobilier, motociclete, biciclete, triciclete, cărucioare pentru copii, păpuși, bijuterii, clopoței, aparate foto, discuri de vinil, ceasuri vechi, magnetofoane, săbii, căști de război, tablouri, oglinzi și timbre. În contextul încercării formării guvernului, faimoasa carte roșie „Omagiu” a atras privirile multora, amintind de epoca lui Nicolae Ceaușescu, când aceasta era doar o formalitate

Printre obiectele ruginite ale „Epocii de Aur” și kitsch-ul inerent al chinezăriilor moderne, vizitatorii au putut admira adevărate mărturii ale unei moșteniri culturale bogate: porturi populare autentice, cusături tradiționale complexe, farfurii pictate manual și mobilier antic. În timp ce unii comercianți strigau oferte de criză - „Toate la 30 lei!”  -, colecționarii adevărați vânau piese rare, vechi de sute de ani, ale căror prețuri ajungeau la sute sau chiar mii de euro. Din când în când, glasul unui taragot răsunau din fundal, purtând cumpărătorii spre zonele mai puțin frecventate ale târgului. Întrebat dacă există ceva lipsit la acest târg istoric, un localnic a sintetizat cel mai bine realitatea locului: „No, d-apoi ce nu s-a găsi de vânzare la târg la Fecheteu, păi aia nici nu există pe lume!”.

 

O experiență culturală și gastronomică

Deși zeci de mii de oameni au trecut pragul târgului, cei mai mulți au fost simpli spectatori, veniți să admire exponatele și să simtă atmosfera, numărul celor care au cumpărat efectiv fiind mai redus.

Totuși, nimeni nu a plecat flămând. După ore în șir de plimbare, vizitatorii s-au îngrămădit la standurile cu mâncăruri tradiționale românești și ungurești, sosiți nu doar din zona ci și din județele Satu Mare, Maramureș. Fumul grătarelor a inundat malul Crișului, iar micii, pomana porcului, coaste de porc, mămăliguța cu brânză, fasolea cu ciolan, sarmalele și celebrul kürtős kalács au fost la mare căutare. Până și plăcintăriile au atras trecătorii la masă.

Ediția din 2026 a Târgului de la Negreni a demonstrat încă o dată că acest eveniment a depășit granițele unui simplu bazar comercial. Este un monument viu al istoriei rurale, un loc unde trecutul prăfuit își recăpătă strălucirea și o atracție turistică de prim rang în peisajul cultural al Europei de Est.