Prorusul Viktor Orbán: bursier Soros, colaborator al Securității ungare, șef de „stat mafiot” (II). Bursa „partizanatelor Orbán”

C. Ioana*

Foto: premierul Viktor Orban (dreapta) și ginerele său, Istvan Tiborcz, devenit în scurt timp unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria. Sursa aici.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. Astăzi vom vorbi bursa „partinazatelor Orbán” și corupția generalizată din sistem, pe plan intern, dar și pe plan extern. În numerele viitoare vom prezenta dosarul cooperării cu poliția secretă a lui Viktor Orban, dar și dosarul cooperării continue a regimului Orban cu regimul Putin. Prima parte a acestui episod poate fi citită aici. Versiunea în limba engleză a textului poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Rețeaua internă: poligarhii „regimului Orbán”

Analiștii familiarizați cu funcționarea regimului Orbán consideră că descrierea expertului ungar Bálint Magyar, privind actorii cheie ai statului mafiot din Ungaria, este aidoma realității.

Bálint Magyar a prezentat în lucrarea sa, ”Caracatița ungară – Statul mafiot post-comunist” (2013), actorii economico-politici ai Ungariei, pe care i-a numit „poligarhi”.

Poligarhii sunt cei care au obținut averi nelegitime, ca membri ai clasei politice. Puterea lor politică este cunoscută, dar puterea lor economică și averile lor au rămas ascunse. Aceștia folosesc, în general, ”oameni de paie”, iar banii lor sunt, adesea, ascunși în fundații. Poligarhul principal fiind chiar premierul Orbán. Sub poligarhi se află clasa oligarhilor care și-au început activitatea economică prin inițiative comerciale legitime și care, ca urmare a puterii lor economice, au dobândit putere politică. În statele post-comuniste, activitățile acestora sunt legale, dar modul în care dobândesc oportunități de afaceri, adesea, nu este legal, respectiv aceștia dobândesc avantaje față de concurenții lor prin mijloace ilegale. Autonomia acestora este limitată și depind parțial sau total de bunăvoința statului.

Oligarhii care ilustrează aceste categorii, respectiv rețeaua regimului Orban, se regăsesc între cei mai bogați oameni din Ungaria.

Potrivit Forbes 2021, în topul celor mai bogați 10 unguri,care consolidează cercul de influență al premierului Orbán Viktor se numără: 1. Mészáros Lőrinc și familia sa (488,1 miliarde forinți – 1,27 miliarde euro); 2. Csányi Sándor (467,9 miliarde forinți – 1,22 miliarde euro); 3. Felesuti Zsolt (286,4 miliarde forinți – 748 milioane euro); 4. Veres Tibor (282,9 miliarde forinți – 739 milioane euro); 5. Rahimkulov Ruszlán (270,7 miliarde forinți – 707,6 milioane euro); 6. Gattyán György (253,8 miliarde forinți – 616,4 milioane euro); 7. Rahimkulov Timur (211,4 miliarde forinți – 552,6 milioane euro); 8. Familia lui Demiàn Sàndor, care a decedat în 2018 (197,2 miliarde forinți – 515,5 milioane euro); 9. Szíjj László (190,5 miliarde forinți – 498 milioane euro); 10. Jellinek Dániel (189,2 miliarde forinți – 494,6 milioane euro).

De asemenea, unul dintre proprietarii MET Holding, Garancsi István, care ocupă locul 16 în topul Forbes/2021, cu o avere de 100,8 miliarde de forinți (263,5 milioane euro), este descris de media ungare drept noul Lajos Simicska (pe locul 41, în topul Forbes/2021, cu o avere de 39,2 miliarde de forinți – 102,4 milioane de euro), în relația cu Orbán. Garancsi este considerat a fi unul dintre actualii lideri ai lui Orbán, implicat în conducerea următoarelor entități ungare: FC Videoton, CD-Ungaria Zrt., Magyar Természetjáró Szövetség/Asociația Ungară a Excursioniștilor, Market Építő Zrt.

Foto: Ginerele premierului Viktor Orban, István Tiborcz. Sursa: direkt36.hu.

O intrare de ultim moment în acest tip de topuri este ginerele premierului Viktor Orban, István Tiborcz, ajuns unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria. István Tiborcz și-a făcut debutul în topul celor mai bogați 100 de oameni de afaceri, pe locul 32. Potrivit evaluării presei ungare, el valorează 35 de miliarde de forinți (107 milioane de euro) și este cea mai tânără persoană de pe listă. Beneficiar de enorme fonduri europene și protejat de justiție, tânărul István Tiborcz este omul de afaceri din Ungaria cu cea mai dinamică creștere economică în ultimii ani. Cam de prin 2013, de când s-a căsătorit cu cu Rahel Orban, fiica premierului…

Foto: Miliardarul Megdet Rahimkulov, al 62-lea cel mai bogat om din Rusia.

Despre familia Rahimkulov, mai ales despre tatăl, Megdet Rahimkulov, s-a scris mult. Oligarhul rus, actualmente pe lista de sancțiuni a SUA, a fost șef la Gazprom Ungaria, este acționar la cea mai mare bancă din Ungaria, Országos Takarékpénztár (OTP Group Plc.) din 2007. OTP Group controlează bănci nu numai din Ungaria, ci și din Rusia (OTP Bank), Ucraina (OTP Bank), Slovacia (OTP Banka Slovensko)., Serbia (OTP banka Srbija), Croația (OTP banka Hrvatska), Muntenegru (Црногорска комерцијална банка – Banca Comercială Muntenegru), România (OTP Bank România SA) și Slovenia (OTP Banka Slovenska). Principala companie petrolieră maghiară Magyar Olaj és Gázipari Részvénytársaság (MOL) este de asemenea în OTP, cu 8,57%. Megdet Rahimkulov, însuși, este acționar la MOL, unde statul deține o cotă de aproximativ 33%.

România a fost mai vigilentă și mai precaută. Aici, autoritatea de reglementare, Banca Națională a României (BNR), a interzis preluarea Băncii Românească S.A. (deținută de Banca Națională a Greciei – NBG) de către OTP Bank România S.A. încă din 15 martie 2018. Potrivit ziarului Ziarul Financiar, „interdicția autorității de reglementare este un caz fără precedent în istoria țării”. „BNR a analizat foarte atent tranzacțiile dintre 2012 și 2015 prin OTP Bank România, care au stârnit multe suspiciuni”, scrie Ziarul Financiar. Autoritatea de reglementare bancară din București nu a oferit însă niciun detaliu. OTP se află în România din anul 2000, când a achiziționat Robank și Millennium Bank. Potrivit datelor pentru 2017, OTP deține 2,2% din piața bancară din România. (Sursa aici)

OTP a intrat și în Republica Moldova, unde a achiziționat a treia bancă ca mărime din Republica Moldova – Mobiasbanca S.A. (Groupe Société Générale).

Corupția generalizată din Ungaria

Potrivit rating-ului Transparency International/2018, Ungaria avea unul dintre cei mai slabi indicatori ai indicelui de percepție a corupției/IPC dintre toate țările UE (doar Bulgaria situându-se în urma sa), care indică nivelul de deteriorare a statului de drept și a instituțiilor democratice (aici și aici).

Conform Euronews, Ungaria a fost cea mai sancționată țară pentru fraudă care implică bani UE, în perioada 2016-2020, 2,2% din plățile efectuate în această perioadă au făcut obiectul unei cereri de corecție, de peste șapte ori media UE, așa cum arată raportul anual al biroului antifraudă al UE/OLAF/2021.

În 2018, OLAF anunța că Ungaria ar trebui să ramburseze 51 de milioane de dolari din fondurile UE, care au fost direcționate către compania Elios Zrt., care se află în

proprietatea ginerelui premierului ungar, Tiborcz István. Firma ginerelui lui Orban a făcut obiectul unei anchete OLAF care a vizat costurile asociate sistemului de iluminat stradal, furnizate de firma Elios Zrt. și care au fost cu aproape 50% peste prețul pieței.

Companiile de familie ale lui Mészáros Lőrinc s-au îmbogățit cu ajutorul fondurilor UE în perioada 2010 – 2017, potrivit jurnaliștilor ungari de investigație de la Atlatszo.hu. Conform datelor din documentele de achiziții publice, diversele companii ale Mészáros Lőrincék au câștigat o licitație în valoare totală de 476 miliarde de forinți (1,2 miliarde euro), la sfârșitul anului 2017. 83% din această sumă, respectiv 396 miliarde de forinți (1,03 miliarde euro), au provenit din fonduri UE.

Rețeaua externă a regimului Orban. Fondul Bethlen Gábor

          Vicepremierul Zsolt Semjén și Árpád János Potápi – secretar de stat pentru comunitățile maghiare din străinătate – au prezentat principalele rezultate ale politicii pentru comunitățile maghiare din străinătate la sesiunea plenară a Conferinței permanente maghiare și a diasporei maghiare Consiliul din noiembrie 2020. Cu această ocazie, oficialii au precizat că politica pentru comunitățile maghiare din străinătate vizează patru obiective:

  • unificarea națiunii maghiare în temeiul dreptului comun;
  • consolidarea identității maghiare;
  • intensificarea relațiilor cu organizațiile maghiare din străinătate;
  • dezvoltarea economică a comunităților maghiare de peste hotare.

Demersurile la nivel internațional cele mai importante pentru extinderea drepturilor minorității maghiare au fost:

1. în România, reprezentanți ai UDMR au fost aleși în funcții de conducere la nivelul Parlamentului European și al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

2. Lorant-Gyorgy Vincze a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri constituționale al Parlamentului European (25.05.2021).

3. Iuliu Winkler este vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (2014 – prezent)

4. membri UDMR care fac parte din delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: Csoma Botond, Nagy Szabolcs. De menționat că Csomo Botond este și secretar al Comisiei de Control SRI, adică un personaj de încredere al Budapestei are acces la informații despre activitatea SRI din funcția respectiva;

5. s-au intensificat demersurile de colectare de Semnături pentru ICE – MSP; FUEN a continuat promovarea ICE – MSP; 10.01.2020 – semnăturile de susținere a ICE – MSP au fost înregistrate în sistemul online al Comisiei Europene;

6. anul 2020 a fost desemnat ”Anul Coeziunii Naționale”, în cadrul acestui demers au fost organizate campanii de strângere de semnături;

7. subsecvent ”Anului Coeziunii Naționale” au fost stabilite următoarele obiective: campanie de colectare de semnături, sub auspiciile Uniunii Mondiale a Maghiarilor și a Societății Trianon; plan de acțiune pe baza a 7 puncte a organizației Mi Hazank; momente comemorative, acțiuni dedicate celebrării a 100 de ani de Trianon;

8. 2021 a fost denumit „Anul repornirii/relansării naționale”.

Resurse financiare de la stat – Fondul Bethlen Gábor

Conform mediilor jurnalismului de investigație (februarie 2021): Átlátszó (Ungaria), Átlátszó Erdély (România), Center for Investigative Journalism of Serbia (Serbia),  Investigatívne centrum Jána Kuciaka (Slovacia), Oštro (Croația), grantul  fondului Investigative Journalism for Europe/IJ4EU, în ultimii 10 ani, Guvernul ungar a furnizat subvenții în valoare de circa 670 de milioane de euro pentru diverse entități ale minorităților maghiare din străinătate, cu ajutorul unui fond guvernamental ungar în valoare totală de peste 1,4 miliarde de euro, respectiv Fondul Bethlen Gábor/Bethlen Gábor Alap/BGAfinanțând indirect: partide politice, ONG-uri, mass-media, biserici, sute de milioane de forinți de la BGA au mers la facilitățile de fotbal din Slovacia, Slovenia, Serbia, România și Croația, etc.

          Concluzia specialiștilor este că transparența deciziilor de subvenționare a acestui fond este discutabilă, neexistând o bază de date publică unică, centralizată, ușor de căutat și actualizată, care să ofere informații clare și lizibile despre proiectele finanțate din banii contribuabililor.

Din documentele publice recente privind deciziile de finanțare ale Fondului Bethlen Gábor, existente în consemnările instituțiilor naționale de profil, putem trage cîteva concluzii cu privire la fiecare țară în parte.

Foto: Apropiații Guvernului Orban din rândul minorităților maghiare din țările de proximitate

Slovacia

          Organizațiile cu legături cu politicienii slovaco-maghiari au primit bani de la Guvernul ungar, potrivit Centrului de Investigații Jan Kuciak (ICJK), deși legislația slovacă interzice finanțarea partidelor politice din străinătate.

          Tabăra Gombasek este de ani de zile un festival de muzică anual și un forum intelectual pentru dezbateri despre starea comunității maghiare din Slovacia.

          În Slovacia, milioane de euro din Ungaria au fost direcționate către FC DAC Dunajská Streda, un club de fotbal deținut de vechiul prieten al lui Orbán, Oszkár Világi și către Academia de fotbal DAC, coordonată de fiica lui Világi a primit bani de la BGA.

 De asemenea, Clubul de fotbal din Dunajská Streda este de mulți ani un simbol al maghiarilor din Slovacia, iar mass-media minorității maghiare din Slovacia este un alt domeniu de interes pentru guvernul maghiar.

          Unele organizații din spatele portalurilor și revistelor finanțate sunt pe „Lista instituțiilor de importanță națională” ale guvernului maghiar, astfel primesc zeci de milioane de forinți în fiecare an. În mass-media maghiară din Slovacia Partidul Comunității Maghiare/Magyar Közösség Pártja/MKP  ocupă tot mai mult spațiu, al cărui președinte este Forró Krisztián.

          Potrivit informațiilor furnizate de Oficiul de Statistică din Slovacia, promovate pe canale de limbă engleză, în 2020, 447.932 de cetățeni slovaci și-au declarat cetățenia maghiară, ceea ce reprezintă 8,20% din populația slovacă, majoritatea acestor maghiari locuind în regiunile Nitra și Trnava. La recensământul din 2011, cele mai multe persoane de naționalitate maghiară locuiau în Komárno, Dunajská Streda și Bratislava.

          Datele recente din media locale arată că minoritatea maghiară din Slovacia are o poziție moderată din punct de vedere politic, deși presa slovacă a vehiculat că Orban Viktor a fost preocupat să alimenteze resentimente în rândul etnicilor maghiari de pe teritoriul Slovaciei, în timp ce furniza bani de la bugetul de stat pentru proiecte de susținere a: școlilor, bisericilor, stadioanelor de fotbal, entităților media de limbă maghiară și evenimentelor culturale.

Liderii Most-Hid. Sursa: cas.sk3.

          La nivel de reprezentare politică, informațiile publice arată că singurul partid maghiar din Parlamentul slovac Most-Hid a obținut 11 locuri, respectiv 6,62% din voturi, în 2016, devenind parte a coaliției de guvernare condusă de partidul populist SMER-SD.

          La fel și Magyar Közösség Pártja, care a apărut chiar înainte de termenul limită pentru depunerea listelor electorale, prin fuziunea cu: Strana maďarskej komunity/SMK și a două mișcări recent formate, Maďarské fórum și Slovenská pospolitosť.

          Media slovace au anunțat că trei partide neparlamentare ale minorității maghiare, respectiv Magyar Közösség  Pártja –  președinteForró KrisztiánMost-Híd – președinte  Solymos László și mișcarea Összefogás/ Spolupatričnosť – președinte Mózes Szabolcs, vor semna (20.08.2021) o declarație privind înființarea unui partid comun.

          În context, Mózes Szabolcs președintele mișcării mișcarea Összefogás/  Spolupatričnosť a declarat că mișcarea  pe care o conduce va fi redenumită ”Alianța”.

Serbia

          Sprijinul guvernului ungar în Serbia se observă prin cenzura la scară largă în mass-media minorității maghiare, căreia i se livrează doar ce dorește Budapesta să afle.

          RTV Pannon – director general István Bodzsoni, cea mai mare companie de presă maghiară din Serbia, a primit peste 9 milioane de euro, din 2012 și circa 4,5 milioane de euro în 2019.

          Fondurile BGA au fost destinate celui mai vechi cotidian sârbesc de limbă maghiară, Magyar Szó, celui mai vechi săptămânal Hét Nap și altor entități media. Cele trei entități media nu-l critică pe Orbán viktor, pe partidul politic Alianța maghiarilor din Voivodina, partidul politic etnic maghiar, SVM și fondatorul acestuia, Consiliul Național al Minorității Etnice Maghiare, dar transmit adesea declarații ale acestor instituții.

          Guvernul lui Orbán se bazează și pe biserică pentru a-și transmite mesajele în comunitatea maghiară din Serbia. Din 2011 până în 2020, Ungaria a plătit 7,3 milioane de euro comunităților religioase. Au renovat biserici, au construit grădinițe adiacente clădirilor religioase, precum și școli și cămine creștine.

          Înainte de alegerile din 2018 din Ungaria, Dolinszky Gábor, episcopul adjunct al Bisericii Creștine Evanghelice din Serbia, a participat la un  eveniment public alături de membrii partidului SVM. Potrivit cotidianului Magyar Szó, Dolinski le-a spus maghiarilor cu dublă cetățenie că au datoria de a vota la alegeri pentru tot ceea ce a făcut țara lor de origine pentru ei în „termeni materiali, economici și spirituali”. El și-a sfătuit apoi compatrioții să solicite sprijin financiar și că, după primirea banilor, nu va exista nicio dilemă cine cu cine va vota.

          Guvernul lui Orbán este, de asemenea, un partener apropiat al celui mai puternic partid politic maghiar din Serbia – Uniunea Maghiarilor din Voivodina/Vajdasági Magyar Szövetség/VMSZ, al cărui președinte este Pásztor István. Din cauza restricțiilor legale, VMSZ nu poate accepta bani  de la guvernul ungar, dar astfel de restricții nu există pentru fundația pe care partidul a înființat-o, respectiv Fundația Karolj Biro/ Bíró Károly Alapítvány, care a primit 1,4 milioane de euro de la bugetul ungar pentru a cumpăra o casă în stil Art Nouveau, în care și-au stabilit sediile trei organizații ale minorității maghiare.

          Zona provinciei autonome Voivodina are o populație de aproximativ 2 milioane de locuitori, dintre care majoritatea sunt sârbi (66,76%). Următorul grup etnic ca dimensiune este minoritatea maghiară (13%). Zona are statut autonom, iar maghiarii au propriul lor consiliu national/Magyar Nemzeti Tanács.

Croația

          Guvernul ungar își extinde influența în această țară prin finanțarea, preponderant, a Comunității Democrate a Maghiarilor din Croația/ Horvátországi Magyarok Demokratikus Közössége/HMDK și a organizațiilor asociate.

          Președintele HMDK este Róbert Jankovics, care este, de asemenea,  membru al Parlamentului croat, reprezentând minoritatea maghiară. Alegerea sa din 2016 a fost înconjurată de acuzații de luare de mită în schimbul alegătorilor și a urmat o anchetă. În 2019, două persoane au fost condamnate în prima instanță judecătorească pentru mituirea croaților non-maghiari pentru a se declara maghiari și să voteze pe lista candidatului HMDK Jankovics. În intervalul  2011 – 2020, BGA a acordat subvenții organizațiilor croate în valoare totală de aproximativ 26,2 milioane de euro.

BGA a acordat 9,5 milioane de euro organizațiilor asociate HMDK, cum ar fi: Europa AP, Forumul Profesorilor Maghiari/Horvátországi Magyar Pedagógusok Fóruma și Centrul Maghiar de Educație și Cultură/Horvátországi Magyar Oktatási és Művelődési Központ. Toate acestea mențin legături strânse cu HMDK prin membrii lor de conducere.

          În 2017, a fost înființată în Croația, fundația Economica HungaricaEconomica Hungarica Alapítvány, al cărei președinte este Palizs-Tóth Hajnalka. Fundația funcționează în conformitate cu strategia HMDK pentru dezvoltare economică și rurală și oferă fonduri cetățenilor croați de origine maghiară pentru achiziționarea de clădiri și terenuri sau înființarea unei afaceri. În trei ani Economica Hungarica a acordat fonduri pentru 783 de entități, dintre care șase persoane au achiziționat case de locuit, iar 30 de companii au cumpărat 82 de hectare de teren agricol.

          În 2020, BGA și-a extins portofoliul de finanțare pentru fotbal în Croația prin aprobarea sumei de 700.000 euro prin Europa AP pentru sprijinirea și dezvoltarea Várdaróc FC, un mic club de fotbal dintr-un sat cu o populație de 630 de locuitori. Finanțarea Várdaróc FC a venit după ce BGA a aprobat deja aproximativ 16,1 milioane de euro în ultimii trei ani pentru construcția a 8 terenuri de fotbal și a unui stadion pentru Școala de Fotbal FC Osijek/Škola nogometa NK Osijek, care este încă în construcție. Osijek FC este deținut în prezent de László Szíjj, unul dintre cei mai bogați  oameni de afaceri unguri cu legături la nivelul Guvernului ungar.

Slovenia

          Deși era planificat să fie construit până la sfârșitul anului 2019, infrastructura fotbalistică din localitatea Lendava (fosta Dolnja Lendava), inima comunității maghiare din Slovenia, așteaptă în continuare utilajele de construcții. Până în octombrie 2020, un singur teren de fotbal cu gazon artifical lângă un liceu bilingv din Lendava era finalizat și funcțional.Dar până la sfârșitul anul 2020, BGA aprobase deja circa 10,4 milioane de euro în bani pentru proiectul Academiei de fotbal FC Nafta 1903, aflată în prezent pe locul 5 în Liga a 2-a a Sloveniei.

          Deși BGA a efectuat o serie de plăți către acest club de fotbal în valoare de cel puțin 5,7 milioane de euro, datele publice ale fondului privind plățile contractuale arată o singură plată în 2019 în valoare de 300 de milioane de forinți (aproximativ 430.000 de euro). Conform datelor și documentelor privind deciziile de subvenționare ale BGA, 60% din toate fondurile destinate organizațiilor slovene au fost direcționate către FC Nafta 1903, cel puțin 10,4 milioane de euro. O jumătate din acești bani au fost alocați clubului printr-o singură decizie semnată la 27.12.2020, prin care au fost aprobate alte proiecte în valoare de 2,1 milioane de euro către Comunitatea Națională a Autoguvernării  Maghiare Pomurje /Muravidéki Magyar Önkormányzati Nemzeti Közösség/MMÖNK, din Lendava, al cărei președinte este Ferenc Horváth. MMÖNK a primit mai mult de o treime din totalul fondurilor de proiect de 17,4 milioane de euro care erau destinate pentru Pomurje începând din 2011. Dintre acestea, 97% din subvenții au fost alocate în perioada 2016 – 2020. Rapoartele anuale ale MMÖNK pentru unii dintre cei mai fructuoși ani relevă faptul că de multe ori au fost plătite granturi ungare substanțiale la sfârșitul anului, dar au fost destinate anului sau anilor următori. MMÖNK a declarat pentru Centrul de journalism de investigație din regiunea adriatică, Oštro, că nu poate influența termenele de plată ale BGA.

Austria

Asociația non-profit „Wiener Ungarischer Schulverein“/Asociația școlii maghiare din Viena este o organizație nonprofit a fost înființată în 1926 și are două domenii principale de activitate:

  • sprijină minoritatea maghiară din Austria prin activitate de formare lingvistică (limba maternă), precum și activități culturale și tradiționale;
  • derulează proiecte din diverse domenii, susține o grădiniță bilingvă (germană / maghiară) deschisă la Viena, găzduiește asistenți Comenius și participanți Erasmus, etc.

Despre rețeaua Orban din România am scris deja în primul rând aici, dar și aiciaici și aici.

(va urma)

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universității din București și expertă LARICS pe chestiunea maghiară.