Către Redacţia ziarului "Crişana" În legătură cu acuzele proferate de dl Viorel Diaconu, şef al Corpului Gardienilor Publici, în ziarul "Crişana" din 18 februarie 2004, sub titlul "Puciul gardienilor", consider necesare unele precizări referitoare la afirmaţiile făcute la adresa persoanei mele de către actualul şef al CGP. Acesta a declarat în articolul respectiv că eu aş fi în spatele revoltei oamenilor din cadrul CGP. De asemenea, acelaşi Viorel Diaconu a afirmat că, în perioada în care eu am fost comandantul Gardienilor Publici, domnea indisciplina şi dezordinea şi că motivul pentru care sunt supăraţi oamenii este că nu mai pot bea cum aveau obiceiul înainte şi că nu îşi mai pot face de cap. De fapt, nemulţumirile oamenilor sunt cu totul altele decât cele precizate de Viorel Diaconu. Printre acestea ar fi şi condiţiile severe impuse la angajare, aspect ce îi face pe oameni să creadă că se încearcă primirea în cadrul CGP doar a cunoştinţelor actualului şef. Amintesc că nemulţumirile oamenilor care au cel puţin un an vechime se datorează în exclusivitate dlui Diaconu Viorel, care a făcut prima gafă în prima zi până nici nu i-am predat documentele, când a trimis şeful administrativului să-i cumpere scaun din piele. A continuat cu alte cumpărături, cum ar fi laptop-ul, automobilul Nubira şi un telefon cu cameră. Toate acestea costă o grămadă de bani. Aceasta, în timp ce instituţia nu are bani să plătească oamenilor nişte salarii decente. În plus, actualul şef a introdus un regim de teroare în care nimeni nu are voie să comenteze hotărârile comandantului. De fiecare dată, Viorel Diaconu precizează celor care doresc să îşi spună punctul de vedere: "Eu gândesc, voi executaţi!" Această afirmaţie o consider deplasată, valabilă în armată în faţa soldaţilor până în 1989 şi nu în zilele de astăzi. Cât priveşte atmosfera de lucru în perioada cât eu am fost comandant, pot afirma că nu a fost dezordine şi indisciplină, iar personalul venea cu drag la lucru. Nu cred că există vreo persoană care poate spune că a fost nedreptăţit în perioada în care eu am fost comandant. Uşa biroului a fost deschisă pentru toată lumea şi nu am avut program de audienţă. Cât priveşte condiţiile impuse angajaţilor, a uitat să spună ce criterii trebuie îndeplinite, respectiv: cunoştinţe de stat major, vechime minimum 10 ani; lucru în cadrul birourilor de pregătire de luptă pentru funcţia de instructor şef pentru şef detaşament - studii superioare (militare, economice, juridice) vechime minimum 10 ani; pentru instructor, studii superioare de scurtă durată, vechime 5 ani şi în domeniul pază şi apărare, iar bibliografia - din regulamente militare. Aceste condiţii impuse încalcă Legea 26/93 şi HG 518. Dacă mă aflam în situaţia lui, nu ameninţam cu demiteri şi alte măsuri, ci îmi cântăream singur faptele şi le ceream scuze subalternilor.