După o lungă discuţie bilaterală, iniţiată de UDMR, urmând nestingherit politica PSD a paşilor mărunţi, a revendicărilor, aberante de multe ori, şi folosindu-se de pretextul anului electoral şi de generozitatea excesivă a Guvernului, a obţinut actul de reconciliere, materializat prin reamplasarea statuii Libertăţii în parcul reconcilierii, creat în acest scop. Inaugurarea şi dezvelirea Statuii Libertăţii de la Arad a fost gândită în ideea de a amplasa în acelaşi parc, al Reconcilierii româno-ungare, şi a Arcului de Triumf, care va simboliza Revoluţia paşoptistă din România. De la istorici şi alţi oameni, cunoscători de istorie, am aflat că Statuia Libertăţii face parte din istoria Ungariei, deci ar trebui să-şi afle loc pe teritoriul acestei ţări. Acest adevăr istoric a nemulţumit pe unii oameni, participanţi la această inaugurare. Dacă s-a convenit la această reconciliere, pe care Ungaria o compară cu modelul franco-german, atunci este timpul ca UDMR să înceteze cu alte pretenţii absurde şi de propagandă a victoriei politicii sale, prin afişele răspândite pe locuri avizate şi neavizate, scrise numai în limba maghiară, contrar respectării legii privind scrierea bilingvă a afişelor. Aşa a procedat şi acum UDMR, afişând poza Statuii Libertăţii cu titlul: "Kiszabaditattuk". Eliberaţi, dar nu ştim de cine? Dacă reconcilierea a fost apreciată de şeful Delegaţiei Europene ca un "proces matur de reconciliere", atunci să înceteze orice manifestare UDMR-istă de nemulţumiri şi cu proteste şi jigniri la adresa statului şi a instituţiilor Europene. UDMR-ul să-şi ocupe locul de organizaţie obştească şi nu partid politic etnic, neconfirmat juridic.