Potrivit unui comunicat al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), trei directori de la două firme bihorene au fost trimişi în judecată de procurorii antimafia, care îi acuză că au folosit sau au fost complici la utilizarea unor credite bancare în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, dar şi de fals. Bunul obicei al relei credinţe Procurorii Serviciului Teritorial Oradea al PNA îi acuză pe Ioan Pirtea (director general şi administrator al SC Vest Metal SA) şi pe Florina Ramona Vâlceanu (director economic şi contabil şef la aceeaşi firmă) de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, de prezentarea cu rea-credinţă a situaţiei financiare a societăţii şi de folosirea cu rea-credinţă a bunurilor acesteia, fapte aflate în concurs real (săvârşite în acelaşi scop), respectiv de complicitate la utilizare abuzivă de credite. Pe lângă cei doi, procurorii au mai deferit-o justiţiei şi pe Dorina Daniela Bradea (director al unei firme din judeţul Bihor), pe care o acuză de complicitate la utilizare de credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Scopul scuză mijloacele? Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie 2000 - decembrie 2002, firma condusă de Pirtea a beneficiat de 135 credite bancare şi de un credit obligatar acordat de SIF Banat - Crişana, în cuantum total de aproape 140 miliarde lei. Din valoarea totală a acestor credite, Pirtea "a folosit în alte scopuri" peste 103 miliarde lei, jumătate din sumă reprezentând plăţi "necuvenite" în folosul altor firme, spun procurorii. Anchetatorii au stabilit că, în cea mai mare parte, aceste credite au fost solicitate pentru plăţi urgente către furnizori de materii prime şi materiale, însă în realitate banii erau viraţi unor companii care nu aveau afaceri cu firma lui Pirtea. "O parte din bani se reîntorceau la societatea din Oradea, fiind utilizaţi pentru rambursarea unor credite angajate anterior. 13 cu ghinion... Relevantă în acest sens este întocmirea unei facturi de către inculpata Daniela Dorina Bradea, act din care rezulta că societatea administrată de Pirtea a cumpărat de la firma sa combustibili în valoare de 385 milioane lei, operaţiune comercială care, în realitate, nu a existat", mai spun procurorii. Procurorii antimafia susţin că, pentru plata acestei facturi, Pirtea şi Vâlceanu au emis 13 ordine de plată, în cuantum de aproape patru miliarde lei. În documentul PNA se mai precizează că "în circuitul tip ?suveică? de folosire a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, Pirtea a atras alte opt societăţi comerciale, procedând în mod similar ca în cazul firmei administrate de Bradea. În folosul acestor societăţi, Pirtea a virat plăţi necuvenite de aproximativ 25 de miliarde lei, banii fiind utilizaţi pentru rambursarea unor credite angajate anterior de către acestea. Ordinele de plată au fost emise de Florina Vâlceanu". La fundul sacului Şi Bradea a atras în acest circuit 12 societăţi comerciale, care şi ele au luat credite, sumele fiind virate la firma acesteia în contul plăţii unor facturi fictive. În luna iunie 2001, Pirtea a obţinut un credit de nouă miliarde de lei destinat exclusiv achiziţionării de maşini şi utilaje. Din aceşti bani, Pirtea şi Vâlceanu au făcut depozite succesive, mai mici, astfel că la sfârşitul lunii octombrie 2001 "a fost lichidat şi ultimul depozit". Banii au fost folosiţi de Pirtea pentru rambursarea unor credite şi pentru plata unor taxe, impozite, facturi sau contribuţii la bugetul de stat. Mai mult, Pirtea a dezinformat SIF Banat-Crişana, declarând, la întocmirea unui bilanţ pentru acţionari, că din banii luaţi cu împrumut s-au cumpărat maşini şi utilaje. Pentru a simula rezultate economice bune ale firmei, Pirtea şi Vâlceanu "întocmeau personal facturi fictive sau dădeau dispoziţii în acest sens", mai precizează anchetatorii. Pirtea a prezentat o situaţie economico-financiară "inexactă" şi în Adunarea Generală a Acţionarilor din martie 2002, în condiţiile în care societatea administrată de el urma să intre în Centrala Incidentelor de Plăţi, mai spun procurorii anticorupţie orădeni. Dosarul celor trei va fi judecat de magistraţii Judecătoriei Oradea.