Zâmbetul fals al Chișinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul și privatizări cu rușii

Foto: Vicepremierul de la Chișinău și Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu (stânga) și Alexei Mordașov, oligarhul lui Putin, care, în plin război, câștigă licitații la Chișinău DUPĂ ce RM obținea statutului de stat candidat la UE.

 

Radu Cupcea*

Ceea ce veți citi mai jos pare neverosimil. Cum să creadă cineva astăzi, când fanfarele cântă triumful „integrării europene” al Chișinăului, liderii Republicii Moldova fac poze cu toți oficialii continentului, iar drapelele europene flutură în capitala republicii, că dincolo de acest tabloul se ascunde și o realitate care desfinde nu doar percepțiile noastre, dar și bunul simț. Practic, Chișinăul aflat pe drumul integrării europene, privatizează fără jenă cu rușii din anturajul lui Vladimir Putin, în pofida companiilor românești, și dă cu tifla nu doar Bucureștiului – acesta e deja sport „național” peste Prut – ci întregii Europe și, prin consecințe, spațiului de securitate euroatlantic.

Să urmărim filmul evenimentelor.

O privatizare ascunsă sub preș

A scăpat neobservată, practic, o nouă lovitură dată unei companii din România, stat european membru al UE și NATO, din partea fraților sau partenerilor de la Chișinău care, pentru cei mai puțin familiarizați cu afacerile în Republica Moldova, răspândește uluire și seamană aproape cu un avertisment pentru București.

La 28 iunie 2022, compania de stat Termoelectrica S.A. a anunțat despre faptul că SRL „HORUS”, o companie care desfășoară activități cu oameni de afaceri apropiați lui Vladimir Putin, a câștigat licitația pentru efectuarea unor lucrări curente de reparație în cadrul centralei de termoficare, în detrimentul companiei TURBOENERGY POWER din România.

Și asta la patru zile după ce R. Moldova primește statutul de „stat candidat” la UE….

Lucrurile ar fi fost cât de cât în regulă, dacă compania din România pierdea licitația după un proces clar și transparent. Dar, la fel ca în cazul licitației pentru construcția liniei electrice Vulcănești – Chișinău, autoritățile din Republica Moldova au ales să elimine din cursă o firmă românească prin niște reguli inventate în timpul procesului de atribuire și, în acest caz, să acorde contractul de execuție unei companii rusești cu probleme și un trecut dubios.

Înainte, să reamintim primul episod din această strategie de ocolire a României adoptată de oficialii de la Chișinău, episod care, în perspeciva evenimentelor din 28 iunie, devine și mai relvant.

Vulcănești – Chișinău devine regulă, nu excepție

Foto: Momentul semnării la Chișinău de către oficialii RM a contractului cu compania indiană. Sursa: mold-street.com

Ce s-a întâmplat în cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău?

Într-o primă licitație șocantă, pe 12 noiembrie 2021, a fost semnat contractul de construcție al liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău. Șocantă nu a fost licitația în sine, ci oferta câștigătoare. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune între Vulcăneşti şi Chişinău, cu capacitatea de 400 de kilowaţi, va fi construită nu de o companie românescă, ci de o companie… indiană! Proiectul costă în jur de 27 de milioane de euro, bani oferiţi de Banca Mondială. Linia electrică va avea o lungime de 158 de kilometri şi urmează să fie gata în 3 ani şi 4 luni.

Licitația a fost câștigată de o firmă indiană care, după cum a informat presa, „a avut probleme inclusiv în India cu construcția unor astfel de obiective de infrastructură”. La respectiva licitație a participat și o firmă românească, care a fost scoasă din cursă pe un motiv banal, ridicol, chiar –  pentru că nu prezentase o garanție financiară la bancă! Scandalos a fost, după cum scria tot presa, că, de exemplu, „nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: Uite, ai o problemă aici, poți s-o rezolvi și intră în licitație și concurează”. Și asta în ciuda faptului că prețul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câștigătoare.

Oficialii de la București s-au abținut atunci să comenteze, totul a fost lăsat în uitare, ca o excepție, eroare de parcurs, greșeală nefericită, care nu trebuie să umbrească relația dintre cele două maluri ale Prutului la nivel guvernamental.

În scurtă vreme, s-a dovedit că nu a fost vorba nici de o eroare, nici de o greșeală nevinovată.

Chișinăul are un plan.

Horă cu românii, privatizări cu rușii

Foto: Captură cu anunțul rezultatului licitației pe site-ul Termoelectrica S.A.

Revenim acum la cazul care ne interesează aici. El are două episoade.

În primăvara anului 2021, la Chișinău, Termoelectrica a publicat pe site-ul său anunțul specific pentru companiile care doresc să participe la o lucrare foarte importantă cu finanțare externă – Request for Bids Plant Design, Supply and Installation (Without Prequalification).La data de 28 septembrie 2021 a avut loc ședința publică de deschidere a ofertelor. Procedura, care a fost prelungită de mai multe ori, s-a încheiat în aprilie 2022 iar câștigătoare a fost desemnată asocierea dintre „HORUS SRL” și firma rusă „Silovîie Mașinî” sau „ JSC ”Power Machines”, cum o numesc asociații lor.

Foto: Vladimir Putin și Alexei Mordașov, oligarhul rus care deține firma „Silovîie Mașinî” (sursa: forbes.ro)

Șocant este că firma rusă era pe lista sancțiunilor UE ca urmare a atacării Ucrainei de către Rusia, iar proprietarul acesteia, un om de afaceri apropiat de Kremlin, Alexei Mordașov, era și el pe lista de sancțiuni a SUA și a UE din 2018, după cum anunța portalul bani.md. Mai mult, compania română Turboenergy Power – participantă și ea la licitație – a contestat în instanță rezultatul licitației, despre care a susținut că a fost trucată, după cum informează presa de la Chișinău.

Chișinăul prins cu ocaua mică – licitație se anulează

Foto: Premierul Natalia Gavriliță și Ministrul Andrei Spânu din guvernul R. Moldova.

În cele din urmă, ca urmare cel mai probabil a unor semnale externe europene sau euroatlantice, licitația a fost anulată în aprilie 2022, după ce autoritățile – în special viceministrul Andrei Spînu și premierul Natalia Gavriliță – au fost acuzate de trucarea licitației și de favorizarea companiei ruse. Inițial, Spînu a luat apărarea companiei de la Chișinău asociate cu firma „Silovîie Mașinî” și a declarat că licitația a fost corectă și că toate procedurile au fost respectate. Oficiali de la cel mai înalt nivel spunea atunci că autoritățile au o dilemă, deoarece compania câștigătoare se află pe lista de sancțiuni occidentale, însă Termoelectrica SA are nevoie urgentă de repararea utilajelor de termoficare.

Ulterior, ca urmare a unor semnale externe, cel mai probabil, premierul a cedat, aparent, și a afirmat că licitația ar trebui anulată.

Primul care a reacționat – cel puțin la nivel public – a fost atunci Dinu Plîngău, om politic și liderul Platformei DA, care a publicat o înregistrare audio în care, potrivit lui, un presupus angajat al „Horus Energy”, reprezentant la firma rusă cu care a format un consorțiu pentru a participa la licitație, ar recunoaște că licitațiile organizate de „Termoelectrica” pentru modernizarea blocurilor energetice ar fi aranjate.

Foto: Captură cu postarea liderului Partidului Platforma DA, Dinu Plîngău

Înregistrarea, pe care o puteți asculta aici, conține următoarele propoziții:„Avem destule proiecte. Acum am semnat un contrat privind modernizarea primului bloc energetic al CET II, aici, în Chișinău. Va urma și al doilea, și al treilea, cu timpul. Totul este sub control, parcă plătim. În Moldova, la „Vibropribor” avem hală de producție”.

Din greșeală în greșeală spre victoria finală!

După anularea primei licitații, a urmat cea de a doua licitație inițiată în aprilie 2022 și anulată și aceasta în 22 iunie, despre care Termoelectrica SA nu dă detalii. Potrivit realitatea.md, liderul Partidului Schimbării din RM, Ștefan Gligor, a declarat că la această licitație au participat 3 companii: Turboenergy Power din România, care a solicitat 5,9 milioane de lei, „HORUS SRL” din Republica Moldova, cu 6,8 milioane de lei, și „HarkovEnergRemont” din Ucraina, care a cerut 8,1 milioane de lei. Și deși rezultatul licitației era evident, Termoelectrica SA a decis să o anuleze pe motiv că ofertele erau necorespunzătoare.

Ce soluție a găsit compania de la Chișinău după două licitații anulate? Soluția găsită de Chișinău a fost, practic, atribuirea directă. Trebuia să iasă cine trebuie! Ulterior, au fost inițiate negocieri directe încheiate cu desemnarea „HORUS SRL” drept câștigătoare și semnarea contractului.

Există persoane publice de la Chișinău, puține ce-i drept, care au reacționat vis-à-vis de acest „tun” dat pe față de către actuala guvernare din Republica Moldova. Igor Munteanu, reprezentat IDIS și fost ambasador al RM în SUA, a comentat: „Cu siguranță situația este scandaloasă și ridică mari semne de întrebare asupra modului în care actualul guvern respectă legile. Acum, eu cred că trebuie de verificat nu doar legalitatea (lipsa) acestei decizii de „negocieri directe” după anularea licitației, dar și modul în care legea este respectată la 2 ani după adoptarea ei. Art. 21 [din Legea Nr. 215 din 27-11-2020 (legea deoffshorizării)] prevede clar incompatibilitatea oricăror achiziționări de bunuri, servicii și alte activități companiile cu fondatori din offshoruri. Art. XVIII din lege obliga guvernul să ajusteze cadrul normativ la noua lege, iar mai multe agenții și autorități publice (SPCSB, BNM și CNPF) urmau să adopte metodologia de stabilire a jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și lista acestor jurisdicții, imediat după intrarea în vigoare a legii. Se pare că legile în RM nu se respectă, iar unii caută breșe, de asta și trăim atât de rău pentru că impostura profită”.

Dar să vedem cine sunt cei care au beneficiat de bunăvoința „negocierii directe”.

Oamenii lui Putin privatizează la Chișinău. Cine este Andrei Mordașov?

Foto: Andrei Mordașov, cel mai bogat om din Rusia. Sursa aici.

Compania „HORUS”, după cum se prezintă pe propriul site, implementează proiecte „la cheie” în domeniul industriei energetice: reconstrucția și modernizarea centralelor termice și hidroelectrice, furnizarea echipamentelor electrotehnice, diagnosticarea și întreținerea turbogeneratoarelor și cazanelor energetice, prelungirea duratei de viață a echipamentelor electrice și automatizarea proceselor tehnologice. Compania este reprezentant regional al concernului «Power Machines» în țările CSI și România (Sursa aici). Conform portalului Deschide.md, compania rusă „Silovîe Mașinî” [Power Machines], parteneră companiei moldovenești „Horus”, care a câștigat controversata licitație pentru reabilitarea celor două blocuri energetice de la Termoelectrica, îl are ca administrator pe Alexei Mordașov, un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin.

Foto: Captură prezentare de pe site-ul companiei Horus Energy

Forbes România a scris în primăvara acestui an despre Alexei Mordașov, în vârstă de 56 de ani, cu o avere estimată la 29,1 miliarde de dolari, că se trage dintr-o familie de oțelari.  Conform jurnalistului, Mordașov „este acționarul majoritar al Severstal, cel mai mare producător de oțel din Rusia, al cărui CEO a fost timp de 19 ani, până în 2015. La nivelul anului 2021, Severstal a avut o cifră de afaceri de 11,4 miliarde de dolari și 50.000 de angajați. Comparativ cu anul 2020, averea lui Mordașov a crescut în 2021 cu 72%, făcându-l cel mai bogat om din Rusia. Mordașov apare în Panama Papers ca fiind unul dintre cei care au susținut diverse proiecte ale lui Vladimir Putin și ale apropiaților săi. Miliardarul figurează pe lista oligarhilor sancționați de SUA în 2018 (CAATSA) și pe cea a celor vizați în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rossiya Bank, unde Mordașov este acționar din 2003, este considerată de Uniunea Europeană banca oficialităților ruse care au beneficiat de pe urma anexării Crimeei” (Sursa aici).

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Șefa Guvernului de la Chisinău, Natalia Gavriliță, Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spînu, Directorul general al Agenției Proprietații Publice, Eugeniu Cozonac, știu în detaliu situația, despre personajul Mordașov si cunosc foarte bine că, după legislația RM, firmele private cu fondatori din offshoruri nu pot să participe la licitații publice ca pe vremea regimului Plahotniuc.

Reprezentantul Turboenergy Power, Elena Organ, citată de deschide.md, este de părere că cerințele care se regăsesc în caietul de sarcini din licitația organizată de către autoritățile de la Chișinău au fost scrise special pentru „Silovîe Mașinî”. Dezvăluirea domnului Plîngău, pe care am menționat-o, indică același lucru.

Dar culmea sfidării rămâne, desigur, reacția ministrului Spînu. Vicepremierul Spînu, Secretar General al PAS, a spus, mai întâi, „compania rusă a câștigat pentru că nu a existat o alternativă la propunerea ei”. Apoi, „credeți că Banca Mondială ar fi alocat bani dacă situația ar fi putut fi rezolvată altfel?”. Iar după ce a fost atribuit contractul asocierii moldo-ruse a afirmat, sfidînd pe toată lumea care a urmărit această poveste, „Vom face toate verificările. Deja am solicitat toată informația în legătură cu acest caz. Dacă vor fi identificate anumite suspiciuni de corupție, vom sesiza instituțiile de drept. Vom solicita nu doar verificarea legalității organizării licitației, dar și verificarea de către instituțiile abilitate a modului în care SRL „Horus” își îndeplinește angajamentele contractuale.”

Cum am spus, contractul a fost deja semnat în 27 iunie, iar lucrările au început, se arată într-un comunicat Termoelectrica SA. Compania de stat scrie că a fost nevoită să anuleze licitația în 22 iunie din cauza ofertelor neconforme ale participanților și că i-a invitat la negocieri directe „din motive de maximă urgentă ca urmare a unor evenimente imprevizibile pentru entitatea contractantă, unde nu se pot respecta termenii pentru procedura de licitație deschisă, licitație restrânsă și de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare”. Doar două companii dintre cele participante la licitație au răspuns invitației,  HORUS SRL din Republica Moldova și Turboenergy Power din România.

A cîștigat cine a trebuit!

Adică rușii.

În loc de concluzii. Spre UE, la braț cu… Rusia!

Foto: Chișinău, 18 iunie 2022 – deputați români și „moldoveni” dansează hora după ședința comună a celor două parlamente.

Există și o altă față a R. Moldova, care apare rareori la știri. Este vorba despre  acțiunile mai puțin văzute/comentate/sancționate ale oficialilor din Republica Moldova, micuțul stat care a reușit să se strecuare alături de tragica Ucraină până la titlul de „stat candidat” la UE, fără sa se alăture oficial sacțiunilor internaționale împotriva Rusiei, fără să-și abandoneze vinovata neutralitate și fără măcar să… iasă din CSI!

Oportunistă și suficient de mică ca să poată fi ușor pusă la butonieră, republica se așezase anterior, ca o pisică de companie, pe genunchii influenți ai Doamnei Angela Merkel, torcând frumos și cu un pic de accent rusesc, suficient ca să semnalizeze că nu e deranjată de coaliția geo-economică germano-rusă de atunci. Când genunchii germani au început să tremure, a sărit, grațioasă, pe genunchii mai tineri și mai puternici ai Franței!

Cine se poate supăra pe ea? „O țară mică, cu inimă mare” – cum spune o recentă campanie de promovare… Atât de mare, că încape oricine în ea, inclusiv firmele apropiaților lui Putin, sancționate de SUA și UE!

Și totuși, trebuie să ne mai indignăm din când în când, căci asemenea gesturi iresponsabile, precum cel descris mai sus, nu fac decât să pună în pericol un proiect generos – cel de integrare în UE – și să compromită relația bilaterală, strategică și – cel puțin pentru România – frățească, între cele două maluri ale Prutului.

În spiritul acestor afirmații, vom trage câteva concluzii de etapă:

• În mod paradoxal, spre deosebire anii de guvernare ai Binomului Plahotniuc – Dodon, pe care LARICS l-a criticat în abundență, astăzi ne așteptam la altceva. Complet altceva. Atunci, ani la rând, legea era făcută de oligarhul corupt, în prezent fugar, dar astăzi tindem să credem că Republica Moldova funcționează pe baze democratice, cu o echipă guvernamentală – care nu încetează să mulțumească României pentru toate eforturile financiare și politice pe care le face -, și ale căror complicități cu mediul de afaceri rus și marii corupți păreau excluse. Dar lucrurile nu mai par a fi așa. E al doilea mare caz în care o companie din România este eliminată abuziv dintr-o licitație cu toată „bunăvoința” exprimată mieros de Andrei Spînu, ex-Secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, actualmete vicepremier și ministru.
• „Republica Moldova se schimbă, vă așteptăm să veniți în Republica Moldova, un mediu mai prietenos pentru afaceri”, sunt declarațiile oficiale transmise oamenilor de afaceri din România de la Palatul Cotroceni. Reformele și schimbarea tot la început au rămas. Asistăm la un al doilea caz când o companie din România este prostită pe față de autoritățile pro-europene din Republica Moldova.
• Consecințele nu vizează doar România. România se învecinează la Vest cu Ungaria, un stat care a deschis ușile larg și iresponsabil banilor și inflenței rusești și chinezești. Bucureștiul nu își mai poate permite să aibă și la Est un asemenea stat, adică o verigă slabă în proiectul european comun strategic și economic. Dacă România a ratat blocarea Ungrariei în ceeea ce privește jocurile ruso-chineze pe care Budapesta le-a făcut și le face în continuare, nu își poate permite să rateze și a doua oară, permițând ca R. Moldova să se transforme într-o poartă de intrare spre UE și NATO a capitalurilor rusesești. Adică nu își mai poate permite o a doua vulnerabilitate la frontierele sale, ale NATO și ale UE.
• Dincolo de ce face Chișinăul, se pune întrebarea ce fac autoritățile de la București? Par încremenite în proiect, dansează hore și au o retorică în versuri, „frățească” și binevoitoare, ușor de manipulat însă și de folosit în scopul propriu pentru autoritățile mult mai cinice și mai pragmatice de la Chișinău, care, evident, nu dau doi bani pe „frațietatea” românească. Doar o folosesc și o monetarizează! De aici și rezultatul a zeci de ani de finanțări și ajutoare cu bani, care nu s-au concretizat în nicio investiție strategică a României în R. Moldova, cu o singură, dar totuși firavă, excepție.
• În acest sens, ISPRI, flancat de IDIS Viitorul de la Chișinău, a propus ca soluție pentru cosolidarea instituțională a relației bilaterale crearea la București a unui Minister pentru Integrarea Europeană a R. Moldova (dezbaterea aici). O asemenea instituție ar fi putut contabiliza și urmări din timp toate procesele care se petrec la Chișinău, pe toate palierele, inclusiv aberații de genul celor petrecute mai sus. În lipsa unui asemenea proiect instituțional, reiterăm o întrebare publică pe care am mai rostit-o demult la LARICS: cine gestionează la București relația cu RM, cine ne poate spune, explicit, care sunt proiectele economice investiționale de succes, câte companii românești care și-au propus să intre în RM au reușit și, mai ales, câte companii românești care au dorit să intre acolo au eșuat ca urmare a „bunăvoinței” „frățești” a autorităților de la Chișinău?
• Este fundamental să avem instituții responsabile și competente la București, căci contribuabilul român, care iubește Basarabia incomparabil mai mult decât autoritățile de la Chișinău îl iubesc pe el, va ajunge, la un moment dat, să se întrebe: ce se întâmplă cu banii românești trimiși peste Prut? La ce sunt folosițit, cum și de către cine? Și, în plus, ce control are statutul român pentru banii pe care îi trimite acolo cu o disponibilitate, deseori, demnă de o cauză mai bună? Aceste întrebări nu mai pot fi evitate multă vreme.
• Ceea ce este scandalos în relatarea noastră, este că acest episod se întâmplă DUPĂ ce RM primește invitația din partea Europei pentru a deveni „stat candidat”. Dacă așa a înțeles Chișinăul să procedeze – adică să sprijine companiile rusești după ce Europa și America, cu sacrificii, au impus embargou asupra lor (!!!) – trebuie să-l avertizăm din timp: parcursul european al Chișinăului riscă să se încheie înainte de a începe cu adevărat!

*Radu Cupcea este doctor al Universității din București și cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI).