Cu Dumitru Sopon, la "Târgul de fete" de pe Muntele "Găina": "Pentru mine, Bihorul a fost - şi este - ca un colţ de rai...
La marea sărbătoare etno-foclorică "Târgul de fete" de pe Muntele "Găina" din acest an, numele mari ale interpreţilor de muzică populară au cam lipsit. Totuşi, amintim prezenţe de excepţie precum Florica Ungur, Florica Zaha sau Ionuţ Fulea. Personalitatea care a captivat în cel mai înalt grad auditoriul - până la a percepe ardenţa şi fulminanţa exprimării artistice - a fost, fără îndoială, Dumitru Sopon. Domnia sa a fost culminaţia electrizantă, apoteotică aş zice, a spectacolului prezentat la marea sărbătoare de pe muntele "Găina" - sâmbătă 19, şi duminică 20 iulie a.c. -, de către artiştii din judeţul Cluj; desigur că, această apreciere poate fi extinsă - firesc, şi pe drept cuvânt - la dimensiunea artistică a întregii manifestări. Cu ani şi ani în urmă, extraordinarul interpret de muzică populară care este Dumitru Sopon, mai precis, între anii 1963-1968, a fost solist al Ansamblului de muzică populară "Crişana", a Filarmonicii de Stat Oradea. Maestrul Dumitru Sopon îmi spune - înainte de-a intra în scenă acolo, la "Târgul de fete" -, că şi-a început activitatea artistică la Cluj, unde a cântat vreme de trei ani, din `60 până-n `63. Îl întreb cum se face că a ajuns la Oradea, dat fiind că, oricum, Clujul era un fel de "rara avis" faţă de oraşul de pe Crişul Repede. Zice: "Eram prieten cu Alexandru Firez, care era director al filarmonicii orădene în perioada aceea. Aşa se face că, invitându-mă să mă angajez la instituţia muzicală de prestigiu pe care o conducea, am răspuns pozitiv invitaţiei sale. Drept urmare, am activat apoi - la Orchestra de muzică populară ?Crişana? din Oradea, din 1963, până în 1968. "Amintindu-vă de acea perioadă, cum aţi caracteriza-o, sau mai bine zis cu ce impresii aţi plecat, după 5 ani de la Oradea şi de ce? "Ei, vedeţi, cei care nu mă cunosc pe mine - ca om şi ca artist -, ar putea spune că m-am sastisit de Oradea şi Bihor, atunci când după un lustru de activitate la Ansamblul folcloric "Crişana" din Oradea, m-am întors la Cluj. Adevărul este, însă, că aş fi rămas la Oradea până-n pânzele albe, atât de bine m-am simţit acolo. N-o spun din complezenţă, sau pentru că acuma, după 35 de ani, e totuna ce spun. Nu. Nu e totuna. Dar, din păcate, instituţia muzicală unde lucram era încadrată într-o ?grilă? valorică de categoria a treia, iar salariul meu avea mult de suferit din această cauză. Tocmai de aceea am părăsit Oradea. Şi să vă mai spun un lucru: în acei ani, când activam la Oradea, am făcut prima înregistrare la Radio, din acea zonă folclorică, fapt care, desigur, nu-l voi uita toată viaţa". Spuneţi-ne, vă rog, câţiva colegi ai Dumneavoastră de atunci. "Aşa. Îmi amintesc cu mult drag de colegii mei de atunci şi le transmit acum, prin intermediul ziarului ?Crişana? calde salutări şi urări de bine: Maria Haiduc, Traian Hurgoi, Elena Haşaş, Elvira Lerinţiu, Marioara Precup. Îi sărut pe suflet şi le mulţumesc pentru clipele frumoase pe care le-am trăit împreună". Despre viaţa şi activitatea dumneavoastră s-ar putea scrie un roman, maestre Dumitru Sopon... "Ei, nici chiar aşa. Numai că, dacă mă gândesc bine, tot ce-am simţit şi trăit de-a lungul vieţii mele ca slujitor devotat al folclorului românesc, n-ar încăpea, nu doar în albia Crişului Repede, sau a Someşului, dar poate nici în a Amazonului!" Râde, cu ochii lui albaştri ca cerul ce se arată, săgetat de-o pasăre, peste-o culme a Apusenilor, cum priveam, peste umărul muntelui de om şi artist care este Dumitru Sopon. Acest mare interpret cânta, despre Bihor, în urmă cu 40 de ani: "Foaie verde măghiran, Hai, li, li, li, li, da` mă` /, Sunt fecior de bihorean, / Hai, li, li, li, li, da` mă` / Stau în codru câte-un an, / Hai, li, li, li, li, da` / Cu pipă şi cu duhan mă`, / Hai, li, li, li, li, da` / Ha, ha-ha, ha-ha!" etc. Atunci, nu încape îndoială, Dumitru Sopon se simţea bihorean, cu inima sa mare cât o pâine caldă, din care izvorăşte apa vie a cântecului popular românesc. Zice: "Aşa să scrieţi: Pentru mine, Bihorul, este ca un colţ de rai, aşa a fost în urmă cu patru decenii, şi aşa a rămas şi acum!"...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.