La Muzeul Ţării Crişurilor PERSONALA GEO PRAJA
Sâmbătă, s-a vernisat la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea expoziţia personală a unuia dintre cei mai reprezentativi plasticieni orădeni din ultimele decenii, Geo Praja. Din păcate, e vorba de o expoziţie postumă, artistul trecând, nedrept de timpuriu, în lumea umbrelor. Expoziţia aceasta nu doar îl readuce în lumea de dincoace pe plasticianul Geo Praja, pentru prietenii, cunoscuţii sau pentru iubitorii de artă, ci, parcă îl face să trăiască din nou printre ei. Regăsim în această expoziţie personalitatea complexă a celui care a fost Geo Praja, a spiritului său renascentist: artist şi filosof, teoretician al culturii şi critic de artă, dar, mai ales, plastician. Plastician, adică sculptor cu prioritate, dar şi pictor şi orfevru şi restaurator de mare fineţe, în egală măsură creator şi iubitor de artă, de artă în sensul adevărat la cuvântului. Şi, deşi coborîtor din lumea satului sau poate tocmai de aceea, om al cetăţii, conviv dispus la colocvii prelungite, uneori histrion, dar totdeauna refuzând compromisurile în numele unei idealităţi care i-a structurat, în egală măsură, biografia socială şi existenţa artistică.
Dintre numeroşii participanţi la vernisajul expoziţiei sale de sâmbătă, în continuare, câteva fulguraţii. Spuse de prieteni, dar şi de cunoscători, despre artistul, dar şi despre omul Geo Praja: "Geo Praja a fost, în existenţa sa pământeană, un reprezentant al culturii orădene şi bihorene care nu s-a complăcut în însuşirea condiţiei provincialului predispus la suficienţă, la consacrarea unei ierarhii a valorilor, în artă şi nu numai, conforme cu interese de grup. Geo Praja nu a renunţat niciodată la a se împlini profesional, tocmai pentru că scopul în viaţă i-a fost acela de a-şi desăvârşi formarea artistică şi, în egală măsură, cea teoretică. În orice dialog cu Geo Praja erai pătruns de farmecul celui care ştia să ironizeze autoironizându-se, de neîmpăcarea acestuia cu atitudinea omului, a orădeanului în mod special, care nu poate să renunţe la un tipar comportamental marcat de satisfacţia succeselor imediate..." (dr. Aurel Chiriac); "Era, aşadar, artist şi meseriaş strălucit, prieten cald, dar intransigent cu spiritele retrograde, bun teoretician, dar care nu se abătea decât lucid de la pragmatismul vieţii. Stăpânea cu dezinvoltură cuvântul la cursurile universitare, spre satisfacţia studenţilor, dar cu aceeaşi dezinvoltură mânuia pensula, condeiul şi atâtea alte instrumente, scoţând la lumină din te miri ce obiecte tulburătoare." (conf. univ. Cornel T. Drugheu, decanul Facultăţii de Arte Vizuale); "Dar Geo Praja era predestinat să întregească lucrurile, pe cele din lumea formelor pipăibile în primul rând - şi obiectele de artă restaurate de el demonstrează cu prisosinţă această aserţiune - dar şi noţiunile abstracte, asupra cărora, atunci când voia, ştia să opereze cu multă sagacitate". (prof. univ. dr. Blaga Mihoc); "S-a întors - după legea firii - în starea dinainte de a se naşte, lăsând în sufletele şi în memoria noastră, precum şi în patrimoniul cultural, urme profunde şi pline de iubire. Fără îndoială, iubirea este întâiul surs al tragediei trecerii noastre..." (lect. univ. C. Abrudan); "Pesemne că Geo Praja a oferit mult, dacă a adunat în jurul său atâta iubire. Mi s-a părut, de la distanţa păstrată constant, un risipitor, un histrion, un fermecător maestru al anticamerei; şi asta pentru că părea mereu că aşteaptă, asemenea unui veşnic adolescent, să i se întâmple ceva important, ceva care să-i arate semnul adevăratei sale vocaţii.. (lect. univ. Ramona Novicov)
În final, o invitaţie nu pentru a vizita o expoziţie, ci pentru (re)întâlnirea cu deplinătatea unui om care nu mai este şi cu rafinamentul unui artist care va rămâne. O reîntâlnire pentru care ora ideală rămâne o ofertă permanentă căci, aşa cum filosoful Geo Praja spunea: "Aşa cum Universul nu are un ceas privilegiat, tot aşa un Univers nu poate bate o oră fixă; fiecare sistem referenţial se conduce după timpul său."



Comentarii
Nu există nici un comentariu.