Despre castelele din Bihor nu s-a scris aproape deloc, poate şi pentru că informaţiile despre ele sunt prea puţine. Mircea Paşca, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, spune că în judeţul nostru există în jur de şapte reşedinţe nobiliare de tip castel (clasate monumente istorice), restul clădirilor civile de tip reşedinţă din judeţ încrise în lista monumentelor istorice fiind mai mici, de dimensiunea unei curii sau a unui conac.

 

Astfel, potrivit reprezentantului DJCCPCN Bihor, cele şapte reşedinţe nobiliare mai spectaculoase, care se regăsesc pe lista monumentelor istorice, sunt: castelul de vânătoare de la Poiana Florilor, în prezent Mănăstirea "Sfântul Ilie" din Aleşd, Castelul Bathyanyi, azi Spitalul Orăşenesc din Aleşd, Castelul Degenfeld-Schomburg, din comuna Balc, Castelul Zichy, din comuna Diosig, Castelul de vânătoare Zichy, din comuna Auşeu - satul Gheghie, Palatul Stubenberg, din Săcueni, respectiv Castelul Thelegdy, din comuna Tileagd, azi şcoală specială pentru copii cu deficienţe. Există însă şi alte clădiri, care, deşi sunt reşedinţe nobiliare interesante, nu se află pe lista monumentelor istorice, între care amintim: Castelul de la Cadea, Castelul Rothschild, de la Ciutelec, sau cel de la Batăr. În ceea ce priveşte Castelul Bathyanyi, azi Spitalul Orăşenesc din Aleşd, se ştie că, în 1779, împărăteasa Maria Tereza a donat domeniul Aleşdului contelui Iosif Batthyany. În afară de această familie, vor mai avea moşii în zona Aleşdului şi familiile: Bethlen, Zichy (cei care au construit castelul de vânătoare de la Poiana Florilor), precum şi familiile Richter şi Iacob. "Castelul" Batthyany a fost construit de contele Iosif Batthyany, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în stil baroc. Trebuie spus că majoritatea acestor reşedinţe nobiliare de tip castel sunt fie în administrarea primăriilor, fie a Consiliului Judeţean Bihor, iar altele se află în proprietatea unor persoane juridice, cum este şi cazul celor de la Balc sau Batăr.

 

Ceea ce îşi propune DJCCPCN Bihor este demararea unui proiect de mediatizare şi conştientizare a valorii culturale şi regionale a acestor monumente istorice, mai ales că Uniunea Europeană finanţează restaurarea şi consolidarea lor, pentru unele dintre ele fiind poate unica şansă de salvare de la ruină şi uitare.