Teatrul de Stat din Oradea a devenit, sâmbătă seara, neîncăpător pentru mulţimea de orădeni, majoritatea tineri, care au păşit în lumea de basm a "Lacului Lebedelor", conduşi pas cu pas de excelenţii balerini ai Teatrului de Balet "Oleg Danovski", din Constanţa. Timp de trei ore, artiştii au plutit pe muzica lui P.I. Ceaikovski, descriind incredibila poveste de iubire dintre prinţesa Odette şi prinţul Siegfried, cele patru acte fiind prezentate cu precizie şi mult farmec. A fost o seară de balet reuşită, aplaudată minute în şir de spectatori. În rolurile principale au evoluat Monica Cherecheş, Alis Tarcea, Felicia Şerbănescu, Christian Tarcea, Horaţiu Cherecheş, Mircea Crăciun, Francisc Strnad şi Mugur Valsami. Coregrafia a fost semnată de Oleg Danovski, după Ivanov-Petipa. Asistent coregrafie, Oleg Danovski junior, costume Unda Pop, director Călin Hanţiu. 1957 - prima montare la Opera Naţională Bucureşti "Lacul Lebedelor" este un balet în 4 acte, a cărui premieră mondială a avut loc în 1877, la Teatrul Mare din Moscova, iar prima montare la Opera Naţională Bucureşti, în 1957. În primul act, acţiunea se petrece în grădina palatului prinţului Siegfried, care îşi serbează majoratul, înconjurat de prieteni. În toiul petrecerii apare prinţesa-mamă care îşi anunţă fiul că a sosit timpul să se căsătorească şi că la balul care va avea loc a doua zi va trebui să-şi aleagă o logodnică. După plecarea prinţesei, ei îşi continuă petrecerea în castel, iar prinţul, care doreşte să rămână o clipă singur, le făgăduieşte că-i va urma curând. Îngândurat, el se opreşte la marginea lacului, gândurile prinţului fiind întrerupte de apariţia unui stol de lebede. El le vede înotând spre stânca acoperită de ruine, cere bufonului arbaleta şi pleacă spre lac. Taina lebedelor În actul II, în miez de noapte, pe lacul luminat de razele lunii, pluteşte un şir de lebede, care se apropie de malul străjuit de ruinele castelului lui Rothbart. Ajunse la mal, ele iau înfătişare omenească, înlănţuindu-se într-un dans plin de graţie. Prinţul Siegfried, care voise să ţintească în cea mai frumoasă lebădă, se opreşte, uimit de transformarea lebedelor în fete. Ele îl înconjoară, destăinuindu-i taina lor: Rothbart, geniul rău, le-a transformat în lebede şi numai noaptea, lângă aceste ruine, îşi pot recăpăta înfăţişarea. Rămas doar cu Odette, frumoasa fată-lebădă, Siegfried declară că este gata să le salveze de geniul rău. Eliberarea lor ar putea veni numai de la un tânăr care n-a cunoscut iubirea şi care va face primul său legământ de dragoste uneia dintre ele. Geniul rău intervine alungându-l pe Siegfried iar fetele revin, reluându-şi, întristate, dansul. După plecarea lui Rothbart, Siegfried reapare, jurându-i Odettei credinţă şi invitând-o la balul de a doua zi, pentru a o declara logodnica sa. Sala de bal a palatului Cel de-al treilea act se desfăşoară în sala de bal a palatului, unde sosesc oaspeţii invitaţi la bal. Printre ei se află şi fetele dintre care Siegfried va trebui să-şi aleagă logodnica. Cu gândul la fermecătoarea apariţie a Odettei, prinţul rămâne indiferent la tot ceea ce se petrece în jurul său. Frumoasele fete nu izbutesc să îi trezească interesul şi să-l determine să ia o hotărâre. Pe neaşteptate îşi face apariţia Rothbart, însoţit de fiica sa, Odile, care seamănă ca două picături de apă cu Odette, dar este îmbrăcată în negru. Bazat pe această asemănare, Rothbart speră că Odile îl va cuceri pe prinţ şi-i va smulge declaraţia de dragoste, făcându-l, astfel, să-şi calce jurământul faţă de Odette. Înşelat de aparenţă, Siegfried declară mamei sale că e hotărât să se căsătorească cu fiica lui Rothbart, crezând că este Odette. Rânjind satisfăcut, Rothbart îi arată în depărtare pe Odette, sub chipul unei lebede care bate deznădăjduită din aripi şi dispare cu Odile. Siegfried îşi dă seama că a fost victima unei înşelăciuni şi fuge disperat spre lacul lebedelor. Încă o dată, dragostea învinge... În actul patru, şi ultimul, fecioarele-lebede s-au adunat pe mal. Sunt abătute şi îngândurate din cauza reginei lor, întunericul nopţii s-a aşternut deasupra lacului. Rothbart urmăreşte lebedele care plutesc pe lac şi, când se apropie el le transformă în fecioare. O caută pe Odette, care nu se află printre ele, lipsa ei îl înfurie şi le ameninţă cu moartea. Soseşte Odette, care le povesteşte prietenelor ei despre trădarea lui Siegfried, orice speranţă de salvare este pierdută. Apare şi Siegfried, care le explică cele petrecute, dar nimic nu le înduplecă şi ele îl părăsesc. Numai Odette, a cărei dragoste pentru prinţ este nesfârşită, îl iartă. Mânios, Geniul rău încearcă să-i despartă, însă iubirea lor învinge puterea geniului rău, iar Rothbart piere o dată cu întunericul nopţii. Vraja s-a risipit, lebedele şi-au reluat chipul omenesc. Primele raze ale soarelui încununează fericirea Odettei şi a lui Siegfried.