După publicarea cărţii intitulată sugestiv "Orfanul", un roman de factură semi-populară, poeta Ioana Precup a abordat reuşit şi ideea de teatru popular, publicând recent cel de-al optulea volum intitulat "Noaptea de sânziene". Debutând în anul 1984 cu volumul de poezii "Balade şi cântece", urmat de alte şapte volume în care cuvântul a fost modelat aidoma lucrului olarilor, legendele şi eresurile fiind îmbrăcate în versuri cantabile, poeta Ioana Precup a parcurs un intinerar al aşa-zişilor "poeţi populari". Astfel, mereu consecventă tematicii rurale, iubitoare de călătorii, Ioana Precup a cules roadele unui adevărat itinerar iniţiatic. În cel de-al optulea volum de versuri (teatru liric), care cuprinde opt piese de teatru în formă lirică - "Noaptea de Sânziene", "Fântânarul", "Mireasa lui Savir", "Ursitoarele", "Pădure, dragă pădure", "Muma Soarelui şi Muma Ploii", "La ceas de veghe şi de datini", "Învăţătura părintească"-, poeta îmbină sacralitatea istoriei, a tradiţiei, cu spiritul densusianian şi eliadesc. Mai mult, în "Noaptea de Sânziene", se regăsesc, sintetic, atât calităţile poetei: fiorul baladesc, muzica sufletului, morala, eposul vetrei culturale de profunzime, cât şi dimensiunile de fond ale cărţilor ei, respectiv: religiozitatea de profunzime, creştinismul sau învăţăturile părinteşti. "Majoritatea pieselor sunt scrise în maniera versului popular; adevărate sintagme de obiceiuri şi datini populare create printr-o versificaţie simplă, cu mijloace artistice de mare efect, care potenţează dialogurile între personaje, unele dintre ele memorabile (Savir, Fântânarul, Ursitoarele, Sânzâienile)", precizează prof. Marcel Lapteş, etnolog. De menţionat faptul că multe dintre piesele de teatru prezentate în carte au fost montate şi jucate pe scenele aşezămintelor de cultură rurale, bucurându-se de o largă audienţă. Ele au fost răsplătite cu numeroase premii în cadrul concursurilor folclorice localnice şi naţionale.