Nu segregării culturale a Oradiei! - Academia Civică bate gongul în dungă
Orădenii au aflat cu stupoare din presa locală şi de pe internet despre Hotărârile nr.4, 5, 6, 7 ale Consiliului Judeţean Bihor din şedinţa din 27.01.2011 de a desfiinţa câteva instituţii culturale cu veche tradiţie (Teatrul de Stat Oradea cu cele două trupe - "Iosif Vulcan" şi "Szigligeti", Teatrul de Stat pentru Copii şi Tineret Arcadia cu cele două secţii) şi de a înfiinţa, pe de o parte, o Instituţie de Spectacole alcătuită din Trupa "Iosif Vulcan", secţia română a Teatrului „Arcadia" şi Ansamblul de cântece şi dansuri "Crişana", iar pe de altă parte, Instituţia de Spectacole "Szigligeti Színház" (színház, însemnând, totuşi teatru!), alcătuit din Trupa "Szigligeti", secţia maghiară a Teatrului "Arcadia" şi Ansamblul de cântece şi dansuri maghiare "Nagyvárad". Cum se vede, cuvântul teatru a dispărut complet din denumirea instituţiei române, superficial gândită de membrii Consiliului Judeţean Bihor.
Prin acest gest, segregaţionist în cel mai deplin înţeles al cuvântului, instituţii profesioniste de cultură de primă mărime şi importanţă culturală pentru oraşul Oradea, înfiinţate acum peste o jumătate de secol ca teatre de stat, prin Decrete ministeriale, sunt, iată, desfiinţate, printr-o simplă ridicare de mână a membrilor unui Consiliu Judeţean. Gestul, pripit şi gândit fără spirit de răspundere, ni se pare nu doar neavenit, ci şi ilegal. Dacă, sfătuiţi şi momiţi cu cine ştie ce promisiuni de politicienii partidelor din care fac parte cei desemnaţi să conducă "noile" instituţii, actorii tac, aceasta rămâne problema lor, ei neîntrevăzând, probabil, consecinţele artistice şi financiare ale acestei hotărâri. Ni se pare nefericită şi ideea de a nu lăsa ca Trupa română să poarte numele lui Iosif Vulcan, cel care în revista „Familia" l-a publicat pe Mihai Eminescu şi a luptat ani mulţi pentru un teatru în limba română la Oradea. Poate nu întâmplător, piesa lui, „Ştefan Vodă cel tânăr", pentru cine nu ştie, s-a jucat în limba maghiară, în primele zile după inaugurarea noii clădiri, în anul 1900. În argumentarea Hotărârilor Consiliului Judeţean sunt invocate mai ales motive de ordin economico-financiar. Toate se vor dovedi, cum îşi poate da seama oricine, false. Este limpede că totul a pornit din iniţiativa consilierilor UDMR, demersul lor fiind construit cu mult timp înainte, dar grăbit pus în operă sub presiunea apropiatului Congres UDMR, care, nu întâmplător, se ţine la Oradea. Oare s-a făcut totul cu aprobarea Ministerului Culturii condus de Kelemen Hunor? Cum să explici altfel că, înaintea unei decizii definitive, directoarea, desemnată interimar, viitoarei instituţii maghiare a obţinut cod fiscal, ştampilă, a trecut rapid la împărţirea subiectivă a patrimoniului şi a publicat lista posturilor vacante la care (legal?) sunt admişi, exclusiv, foştii angajaţi ai instituţiilor implicate. Pe orădeni, simpli spectatori, dar şi contribuabili la fondul public, nu i-a consultat nimeni, fiind puşi (ca şi în alte ocazii), în faţa faptului împlinit. Or, într-o problemă culturală cu impact major asupra întregii comunităţi, o asemenea decizie are un evident caracter abuziv. Fundaţia Academia Civică solicită imperativ revenirea asupra acestor Hotărâri, consultarea oportunităţii unui astfel de gest, de către organisme de decizie abilitate (Ministerul Culturii, UNITER) şi excluderea oricăror manevre politicianiste. O facem şi în numele unei viziuni europene, dovada că în ultimii 15 ani cel mai important proiect cu caracter aproape permanent al Fundaţiei a fost "Interferenţe culturale româno-maghiare". În acest cadru au avut loc câteva notabile acţiuni comune: editarea volumului bilingv "Corabia cu poeţi" (coordonator fiind poetul Ioan Moldovan, redactor şef al Revistei Familia); tipărirea volumului bilingv "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă, în traducerea regretatului poet Fábián Imre; Spectacolul Mihai Eminescu, având ca invitaţi poeţi şi artişti români şi maghiari; un spectacol de poezie dedicat poetului Ştefan Zicher, în colaborare cu Teatrul Kiss Studio, precum şi lansarea volumelor sale de poezie, proză şi teatru; Spectacolul bilingv de teatru "Cireşi înfloriţi în ninsoare" ("Cseresznyevirágzás hóesésben") de Teodor Mazilu, cu actori români şi maghiari, în regia lui Sergiu Savin; o expoziţie de icoane pe lemn semnate de Sergiu Savin, în Ungaria; tipărirea unei antologii de proză româno-maghiară în traducerea lui Traian Ştef şi Iudith Molnar.
E surprinzător că în anul de graţie 2011, în timp ce Uniunea Europeană militează pentru colaborarea armonioasă între cetăţenii europeni de diferite etnii, edilii noştri judeţeni propun şi chiar aprobă proiecte segregaţioniste.
Prof. Eugenia Mitraşcă, preşedinte executiv
prof. Iuliana Păcurar, vicepreşedinte
prof. Elisabeta Pop, critic de teatru
Protestul mai este semnat şi de actriţa Ileana Iurciuc, prof. Maria Letea, dr. Lucia Vechiu, ec. Rodica Iacob şi regizorul Sergiu Savin, membri ai Consiliului de conducere al Fundaţiei Academia Civică Bihor.
Ceea ce nu inteleg este lipsa aceasta de reactie de care sufera populatia romaneasca, inca majoritara. Daca un procent de 20% (poate este mai putin acum), a ajuns sa ne conduca politic, economic si cultural, cred ca se poate spune ca suferim din greu de lipsa de reactie. Unde va este, fratilor, constiinta civica! Scoate-ti-va ochelarii de cal si priviti mai departe de varful nasului! Este inadmisibil ce se intampla! Se pare ca d-nul Vulcu doreste cu orice pret sefia si nu il intereseaza deloc viitorul! Incercati sa va vedeti totusi limitele si nu distrugeti ceea ce altii au cladit! Ma mai surprinde ca si revista Familia tace...tace...si iar tace! Sau locatia actuala este de vina? Dar ce conteaza doar revolta mea? Ce conteaza ca eu doresc sa vad in continuare piese romanesti jucandu-se pe scena Teatrului de Stat din Oradea? Nu este decat dorinta unuia din cei 80% din locuitorii acestui oras.