Reputatul critic de teatru, critic literar și profesor universitar Mircea Morariu este acuzat de mai multe personalități de hărțuire, una dintre acuzații având chiar caracter oficial, cu plângeri înregistrate la poliție și la Parchetul Judecătoriei Cluj.

Dezvăluirile au fost făcute în revista Apostrof de scriitoarea și universitara Marta Petreu, și de scriitorul și universitarul Ion Vartic (foto stânga - sursa adevarul.ro). Schema de hărțuire, odată făcută publică, a fost recunoscută și de alte personalități, care, deși trecuseră prin episoade asemănătoare, nu au apelat la poliție și nu au făcut legătura între hărțuitor și Mircea Morariu. Asta până când au recunoscut numărul de telefon, publicat în confesiune de Marta Petreu, număr de pe care și ei fuseseră hărțuiți.
Concret, în numărul din luna iulie al Revistei Apostrof, Marta Petreu mărturisea următoarele:
„Aflu din cele mai recente acte primite – concret, din «Ordonanţa…» emisă de  Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca, cu privire la dosarul 3303/P/2018, datată 27.05.2020 şi ajunsă la mine în 09.06.2020 – că îl cheamă Mircea Morariu, că este profesor universitar şi locuieşte la Oradea. Şi că a recunoscut la Poliţie că el este cel care mi-a trimis, în perioada decembrie 2017-29 ianuarie 2019, vreme de 14 luni calendaristice, mesaje SMS de hărţuire de pe numărul de telefon 0738 XXX XXX”. „Eu nu îl cunosc. Nu am făcut niciodată cunoştinţă cu el. Nu m-am salutat cu el niciodată”, mai scrie Petreu. Aceasta povestește pe larg experiența și redă conținutul mesajelor primite, majoritatea semnate cu nume de foști comuniști, mesaje din care reiese că era urmărită, dar și că i se dă întâlnire pe lumea cealaltă, articolul pe larg, aici. 

„Mesajele SMS au fost multe, în orice caz peste 100. Nu pot spune cu exactitate cîte, deoarece pe cele din primele luni, semnate cu nume de vechi comunişti români şi internaţionali, le-am şters. Apoi au venit alte 92 de mesaje, pe care, pe măsură ce veneau, le-am predat Poliţiei Cluj. Unele au fost semnate cu nume de bărbaţi, inclusiv cu numele unor cunoscuţi scriitori români în viaţă, altele cu nume de femeie. În toate, hărţuitorul mă tutuieşte. Era perfect informat unde mă duc şi ce urmează să fac şi îşi anunţa iminenta prezenţă. În cîteva, îşi bătea joc de lipsa de succes a cărţilor mele: «07.03.2018, orele 14:09:17“/ Marta, sunt nervoasa, revoltata, sufocata de indignare! Cei de la observatorul cultural au ignorant si romanul tau, si cel al lui Stelica Tanase! Cita nedreptate! Elena Vijulie». În altele, mă căina batjocoritor pentru că nu sînt invitată la tîrgurile de carte: «17.03.2018, orele 17:31:43/ Vai, Marta, stau în casa, afara ploua. Unii sunt la Paris, altii la Leipzig, numai noi, romancieri ai anului 2017, stam acasa si mincam rabdari prajite» (ca semnătură, numele unui cunoscut prozator român în viaţă). În preajma zilei mele de naştere, mi-a făcut un «cadou» care sună aşa: «09.03.2018, orele 16:54:37/ Am scris o minunata cronica la romanul tau. A aparut in Paradisul literar. Ti-o arat cînd ajungi la noi. Mihail Petroveanu». Deoarece Mihail Petroveanu a murit la cutremurul din 1977, deoarece revista «Paradisul literar» nu a existat niciodată, era clar că mă invita să trec în lumea celor morţi; recunosc, un asemenea SMS, prin care eram invitată să mă întîlnesc cu un scriitor mort acum mai bine de 40 de ani, mi s-a părut născut din ură şi m-a înspăimîntat”, scrie Marta Petreu.

Plângere la poliție, și tot fără să știe cine ar putea fi hărțuitorul,  a făcut și fostul director al Teatrului Național Cluj, eseistul și universitarul Ion Vartic, care a primit peste zeci de mesaje de hărțuire din decembrie 2017, până în anul 2019, așa cum explică aici. 

În spațiul public și pe rețelele de socializare, au apărut în 24 de ore și alte victime, care, până la momentul acestor articole, nu au făcut niciodată legătura între Mircea Morariu și episoadele de hărțuire. Primul care a reacționat a fost regizorul Andrei Măjeri. Acesta recunoaște, pe rețelele de socializare, că, citind articolul Martei Petreu, a avut un șoc. Apoi explică de ce:
„Doamna Marta Petreu este unul dintre cei mai puternici oameni din cultura românească, care nu merita teroarea asta îndelungată care cu siguranță i-a adus multe suferințe. Și citind, un detaliu anume mă face să mă ia tremuratul. Timp de vreodoi ani, aprox 2016-2018 primeam cu o frecvență de 1-2 mesaje pe luna tot felul de dubioșenii de la un număr pe care nu-l cunoșteam (mesaje scurte de regulă: te văd, de ce faci aia... unde ai fost?). Am încercat să sun înapoi, până la urmă am dat block. Apoi le-am primit din nou si din nou... Mai toate se terminau cu semnătura unei personalități comuniste. Îmi aduc aminte incidența mare de Beria. Nu are cum să fie o coincidență. Nu are cum. Mi-am suspectat prieteni, m-am și certat cu câțiva, m-am paranoizat când eram în Baia Mare de două zile și cineva îmi scria că știe la ce hotel stau... etc etc”, scrie Măjeri.
O zi mai târziu, Măjeri a venit cu noi explicații:
„Cei care mă cunosc știu bine că sunt sceptic din fire, nu cred ún damnatio memoriae, dar aici vorbim de un prădător cu nume si prenume. Un prădător extrem de influent, cu mult timp dedicat schemelor. Scheme în care nu o dată și eu am căzut (...) Prima dovadă e că azi am comparat numărul de telefon din lista mea de blocați (scurtă lista, doar 5 numere, dintre care 3 sunt cel mai probabil ale sale), cu numărul de pe care era hărțuită doamna Petreu și ghiciți ce? E același!”, a scris Măjeri.
În seara zilei de 14 iulie, o altă personalitate culturală a realizat că a fost victima aceleași scheme, tot cu ani în urmă și tot fără să facă legătura cu Mircea Morariu: teatrologul Călin Ciobotari, din Iași:
„În lunile mai-iunie 2018 am primit vreo 50 de mesaje semnate de Stelian Tănase. Eram invitat, o dată pe zi, să îi citesc nu știu ce carte, apoi eram întrebat dacă am citit-o, dacă mi-a plăcut, dacă am înțeles-o. Inițial m-am supărat pe S.T., apoi am crezut că are o echipă de PR idioată, iar la final am blocat numărul de pe care îmi tot veneau mesajele. Între timp, de pe același număr îmi soseau mesaje fără sens, semnate Krimhilda Orasescu Magdesti și alte aiureli.vAcum jumătate de oră, după îndelungate căutări, mi-am găsit vechiul telefon, l-am desprafuit, l-am reactivat și… ce să vezi, e 0738319072, de pe care, aflu acum, acționa dl Mircea Morariu.Îl rog pe dl Stelian Tănase să mă ierte pentru gândurile de neredat pe care le-am avut atunci la adresa domniei sale. În rest, cred că e vorba de traumă, felurite complexe și mult prea multă singurătate…”, a scris acesta pe contul său de Facebook.

În urma acestor informații, Revista Teatrul Azi și adevărul.ro au anunțat public că renunță la colaborarea cu universitarul orădean.

Portalul clujulcultural.ro a publicat şi o serie de reacţii la scandalul cultural cu accente penale. 

Teatrologul Miruna Runcan: ”E o paranoia accelerata, care merge asa de ani si ani, nesanctionata de nimeni, si, mai grav, e FOLOSITA de oameni din sistem”

Unul din cei mai buni teatrologi români, profesor universitar la UBB, director Scoala Doctorală, Miruna Runcan a reacționat la ce a scris Măjeri. Într-un comentariu la postarea regizorului Runcan a scris:

”Respect. Nu credeam sa interveniti vreunul dintre voi, din aceasta generatie. Nu mi-as fi imaginat ca, dupa ce te-a laudat, pe buna dreptate, de atatea ori, vei avea o pozitie. In Balcanii nostri e o premiera absoluta. Din 2007-2008 suport cu stoicism tonele de noroi, o vreme – scurta, pe cand inca aparea ArtAct am incercat, zadarnic, sa intervin, intre timp mi-am dat seama ca am multe lucruri mai importante de facut si am lasat lucrurile sa curga, chiar si atunci cand, dupa interventia mea la scandalul Zholdak, m-a umplut de gunoi in Adevarul si a certat jegos UBB ca imi permite sa predau. Pe Cristina Modreanu si pe Iulia Popovici le-a umplut sistematic de incalificabile invective, tot asa si pe Oana Stoica – are o mare problema cu femeile, acuma pare ca din diverse bresle. Intre timp, si virusul s-a intins si la regizori sau critici barbati. E o paranoia accelerata, care merge asa de ani si ani, nesanctionata de nimeni, si, mai grav, e FOLOSITA de oameni din sistem – oameni importanti, din lista scurta, inconstienti ca fac rau, incapabili sa vada maladia pe care-o raspandesc colateral. Si, da, nici Marta Petreu, nici Ion Vartic nu meritau asa ceva de la nimeni”.

Politologul Vladimir Tismăneanu: 

”Hărțuirea unei doamne: Nu cred că poți face elogiul prieteniei fără să fii solidar cu cei care-ți sunt prieteni de idei si de valori. Marta Petreu este o adevărată prietenă, o intelectuală de o arzătoare si temerara autenticitate. Profesoară de istoria filosofiei, poetă, romancieră, eseistă, Marta a scris cărți esentiale pe teme adeseori spinoase. A făcut-o in chip tenace, natural, necrispat si superb documentat. Colaborez de ani de zile la revista „Apostrof”, acea comunitate spirituală inițiată si inspirată de Marta. As mai avea multe de adăugat, dar mă opresc aici. Azi am aflat despre supliciul psihologic la care a fost supusă de către un om care făcea parte din lista mea de prieteni. Si nu numai a mea. Nu i-am scris incă Martei, nici măcar nu stiu ce i-as putea spune decat că e ceva sinistru. Evident, am blocat persoana respectivă. Ceea ce mă sperie este că e vorba de cineva care scrie frecvent despre istoria Europei Libere. Marta este o doamnă. Nu pentru că este profesoară universitară, ci pentru că stie să distingă intre Bine si Rău. Spre deosebire de cel care a supus-o, cu perversă perseverență, acestei cazne a minții si a sufletului…”  a scris Tismăneanu, pe profilul său de Facebook. Tismăneanu ține o rubrică permanentă de istoria comunismului în Apostrof.

 

Mircea Morariu, scurtă biografie

Mircea Morariu a absolvit Facultatea de filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea Limba şi literatura franceză-limba şi literatura română.

Universitarul orădean a colaborat vreme îndelungată la blogurile Adevărul.ro și scri în continuare pe platforma Contributors.ro

Doctor în filologie din octombrie 1994 cu teza L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco (conducător ştiinţific: prof.univ.dr. Maria Vodă Căpuşan). Profesor universitar de Literatură franceză la Departamenul de limba şi literatura franceză şi germană a Facultăţii de Litere -Universitatea din Oradea.

Membru al UNITER şi al A.I.C.T. -Secţia română. Redactor asociat la revista Familia. Titularul rubricilor de cronică teatrală şi de carte de teatru ale revistei Familia din Oradea, colaborator permanent al revistei bucureştene Teatrul azi,colaborator permanent al revistei Cronica veche (Iaşi).

Nominalizat în două rânduri la premiul de critică teatrală la Gala premiilor UNITER. Premiul UNITER pentru critică teatrală în anul 2009. Diplomă de onoare acordată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Cultural (2010). Premii acordate de revistele Tribuna şi Familia.

Membru în jurii UNITER şi ale unor festivaluri şi concursuri de artă teatrală.

Este autorul următoarelor cărţi: Sur l’effet de spectacle (2002); L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco (2003); Le discours littéraire dans la France du XVII-e siècle (2003); Signe visuel chez Mallarmé (2005); Le théâtre français au XVII- e siècle (2005); Mihai Măniuţiu- ipostaze esenţiale (2008); Carte cu Gina Patrichi (ediţia I- 2008; ediţia a II- a- 2009); Teatrul şi cărţile lui (2009); Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet şi mai departe (2009); 2009– Un an teatral aşa cum l-am văzut (2010), Spectator cu bilet de favoare. 2010  Un an teatral aşa cum l-am văzut, Spectator cu bilet de favoare- 2010 Un an teatral aşa cum l-am văzut (2011), Cu şi despre Mariana Mihuţ (2011), Geografii teatrale. 2012-Un an teatral așa cum l-am vazut. A colaborat la elaborarea cărţilor Teatrul românesc la Oradea (2000); Teatrul de artă,o tradiţie modernă (2010); Das rumäniche Theater nach 1990  (2010)