Primul număr pe acest an al revistei de cultură „Cele trei Crişuri” se asociază manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii de către Viorel Faur a vârstei de 65 de ani, publicând un număr de lucrări (peste 100 de pagini), care n-au fost incluse în volumul omagial, deoarece au sosit după încheierea procedurii de tehnoredactare a acestuia. Prin urmare, este vorba de o formă de simpatie faţă de personalitatea aniversată, care printre altele a editat şi seria a II-a (pe perioada 1990-2000) a revistei Cele trei Crişuri, normal fiind şi secretar general de redacţie al actualei serii (cea de a treia). Prin această practică, de reliefare a operei unor „oameni din Bihor” (cum a spus-o, în perioada interbelică, cărturarul Teodor Neş), redacţia revistei îşi împlineşte una din datoriile sale elementare, ca produs spiritual al acestui spaţiu, ca expresie a „localismului creator”. De un interes aparte este materialul cu privire la activitatea din ultimii 15 ani a profesorului şi istoricului Nicolae Faur, fiind consemnate cele mai de seamă realizări ale Domniei sale, între care şi publicarea a 12 cărţi istorice. Sunt, desigur, interesante toate studiile şi articolele de istorie şi literatură, prin intermediul cărora autorii lor ţin să participe la un act de solidaritate intelectuală cu profesorul Viorel Faur. În ordine cronologică, acestea sunt semnate de profesorul Radu Milian (care se ocupă de analiza unor date statistice referitoare la şcolile confesionale ortodoxe din Bihor în prima jumătate a secolului al XIX-lea), Neculai Moghior (care evocă fragmente din biografia generalului Nicolae Grigorescu), Ion I. Dănilă (cu actulizarea contribuţiei regelui Ferdinand I la viaţa culturală a ţării), Radu Romînaşu (care îşi continuă acţiunea de prezentare a activităţii despărţământului Bihor al „Astrei” în perioada interbelică), Nicolae Ciobanu şi Ion Voievozeanu (examinează din perspectivă militară „Operaţiunea Taifun” din anul 1991) şi Florin Ardelean (autor al unui întins şi pertinent studiu al presei din Bihor, din iulie 1989 şi până în iunie 1990). Numărul în discuţie conţine proze semnate de Mircea Pora şi lucrări aparţinând Valericăi Draica (de stilistică) şi lui Florin Crăciun (referiri la prima serie a revistei „Familia”). Se poate conchide că şi acest număr al revistei Cele trei Crişuri, cu un caracter pronunţat omagial, aduce - în peisajul spiritual local şi naţional noi contribuţii în domeniul istoric şi cel literar.