Cea de-a IV-a ediţie a Taberei de sculptură de la Ţeţchea s-a încheiat, sâmbătă, într-un spaţiu cultural-artistic de excepţie, în satul Hotar, lângă bisericuţa de lemn, care datează din anul 1714. Cu acest prilej şi-au expus lucrările şase studenţi (din anii II şi III) şi doi absolvenţi, ai Facultăţii de Arte Vizuale, specializarea Sculptură. Într-un spaţiu ancestral, mirific, plin de încărcătură emoţională, studenţii de la Facultatea de Arte Vizuale din Oradea şi-au oferit spre analiză şi contemplare lucrările de artă, adevărate monumente de credinţă. Ele au fost expuse în Tabăra de la Ţeţchea, singura tabără de creaţie din vestul României. Cel mai emoţionant moment s-a petrecut în interiorul bisericuţei din lemn, unde preotul Gheorghe Popa a oficiat o slujbă religioasă. "Când a trecut Horea pe aici, a lăsat un dram din dragostea lui faţă de neam şi ţară. Această bisericuţă, care era pe atunci centrul satului, a devenit oglinda sufletelor noastre", le-a mărturisit domnia sa celor prezenţi. A urmat sfinţirea lucrărilor, expuse în jurul sfântului lăcaş, după care participanţii au asistat la vernisajul propriu-zis al taberei de creaţie. "Ceea ce se întâmplă aici este legat de conştiinţa istorică a neamului românesc. Sunt sigur că puteţi deveni un centru cultural-artistic, dacă veţi şti să respectaţi ceea ce noi, cei de la Facultatea de Arte Vizuale, facem prin aceşti tineri sculptori", a fost mesajul transmis edililor comunei de către Cornel Durgheu, decanul instituţiei de învăţământ superior. În continuare, au luat cuvântul Crăciun Parasca, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, şi primarul comunei Ţeţchea, Bujor Chirilă. Cei doi au considerat de cuviinţă că ar fi bine ca Tabăra de sculptură de la Ţeţchea să devină unul din traseele turistice ale judeţului Bihor, deoarece lucrările de artă prezentate aici sunt elemente suficiente pentru a veni cu reverenţă într-un spaţiu care este simbolul spiritualităţii româneşti. În finalul vernisajului, Primăria Ţeţchea a oferit fiecăruia dintre cei şase studenţi-artişti (Peter Pletl, Sorin Lăzău, Călin Durgheu, George Luca, Adrian Buda şi Dacian Catrinţaşu), precum şi coordonatorului lucrărilor, Horea Sabău, câte un milion de lei, la care se adaugă un premiu de 300.000 lei, acordat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor.