În noaptea de 15 spre 16 mai 1980, în acelaşi an în care cunoscuse din nou succesul cu celebrul roman ”Cel mai iubit dintre pământeni”, Marin Preda (57 de ani) a fost găsit mort în camera cu numărul 6 din vila de creaţie de la Mogoşoaia, după o noapte în care consumase alcool. Oficial, certificatul medico-legal a atestat consumul mare de alcool şi moartea prin asfixie mecanică. 

Marin Preda şi-a petrecut ultima zi din viaţă, 15 mai 1980, la Editura ”Cartea Românească”, în biroul său de director. Potrivit apropiaţilor, Preda a primit vizite, a scris şi spre seară a rămas, aşa cum obişnuia, singur. Aici i-ar fi adus coana Vetuţa , femeia de serviciu, o sticlă de rom cubanez, după spusele şoferului Turturică. Preda a băut singur, închis în birou, până târziu în noapte. Femeia de serviciu a fost cea care i-a chemat un taxi să-l ducă la vila de creaţie de la Mogoşoaia, unde Preda obişnuia să doarmă de câteva săptămâni.

Scriitorul băuse şi a fost ajutat să urce şi să coboare din taxi. Potrivit declaraţiei şoferului de taxi, prezentată de Mariana Sipoş în cartea „Dosarul Marin Preda”, scriitorul „se afla în stare avansată de ebrietate”. Ajuns la Mogoşoaia, Preda a fost urcat în camera sa, cea cu numărul 6, dar nu a adormit, iar în jurul orei 1.30 a coborât în sala de mese, acolo unde petreceau mai mulţi scriitori la o zi de naştere. Se spune că Preda a cerut apă şi i-au fost date două pahare: unul cu apă şi altul cu votcă. După spusele martorilor, Preda a băut paharul de votcă şi a căzut cu capul pe masă, iar în jurul orei 2.00 dimineaţa a fost urcat, pe braţe, în camera sa de poetul Virgil Mazilescu şi de portar. Cei doi l-au lăsat în pat, îmbrăcat în palton. A doua zi, Preda urma să plece la Focşani la o întâlnire cu cititorii.

Marin Preda a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 16 mai, în patul său de la Mogoşoaia, de către scriitorul Dan Claudiu Tănăsescu, medic de profesie.

”În  dimineaţa plecării, telefoanele de la Focsani mă zăpăciseră. Întâlnirea lui Preda cu cititorii urma să se desfăşoare în sala teatrului. Era aşteptat de toată lumea. Se pregatea un fel de sărbătoare a autorului. Pe la ora 11.30 l-am luat pe Cornel Popescu şi-am plecat la Mogoşoaia. Era o zi friguroasă. Am urcat în goană scările din marmură şi am bătut la uşa camerei cu numarul 6. Niciun raspuns. Am mai ciocănit o dată. Linişte. Am apăsat clanţa şi uşa maronie s-a deschis… Marin Preda părea că doarme într-o poziţie nefirească”.

Medicul s-a grăbit să-şi ia trusa din maşină la vederea trupului lui Preda, însă decesul survenise de mult. ”Marin Preda murise şi nici eu cu trusa mea plină de injecţii si nici nimeni de pe lumea asta nu-i mai putea fi de ajutor”, mai spunea mediul în interviurile date după moartea lui Preda.

În procesul-verbal întocmit în data de 16 mai 1980 de Procuratura municipiului Bucuresti se specifică: „În jurul orei 12.15, în camera cu numarul 6 din Pavilionul C, pe patul de lângă fereastră, cu capul sprijinit de tăblia patului, este găsit scriitorul Marin Preda decedat, cu rigiditate cadaverică instalată”. “Cadavrul este îmbrăcat cu pijama, papuci şi un pardesiu înspicat negru cu alb. Pe mucoasa buzei superioare, lângă comisura stângă prezintă o mică zonă echimotică cu o contuzie superficială în centrul ei, corespunzând caninului superior stâng. În dreptul corpului decedatului, pe covor, se observă o pereche de ochelari cu brațele deschise”, au consemnat reprezentanţii Procuraturii.

Potrivit certificatului medico-legal moartea lui Preda, ”s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condiţiile unei come etilice”. Eechimozele de pe fruntea scriitorului nu au fost catalogate de anchetatori ca având rol în producerea decesului. ”Semnele de violenţă descrise la autopsie s-au putut produce prin lovire de corp dur și nu au un rol în producerea mortii”, s-a mai consemnat în procesul-verbal.

Fratele scriitorului, Alexandru Preda (Saie), a fost convins că Securitatea l-a omorât pe Preda, după ce acesta ar fi devenit pentru fostul regim un scriitor incomod, greu de controlat. Soţia sa, Elena, a susţinut în interviurile date după moarte că Preda a avut presentimentul că va muri. Aurora Cornea, marea iubire a scriitorului, mărturisea că văzând fotografiile cu cadavrul lui Preda nu s-a putut abţine să nu se întrebe dacă nu cumva a fost asasinat.

În jurul morţii sale planează şi azi multe semne de întrebare. Ultimele romane ale scriitorului, „Delirul” şi „Cel mai iubit dintre pămînteni”, conţineau subiecte incomode pentru regimul acelor timpuri. „Delirul” a ajuns într-un timp foarte scurt la un tiraj record de 100.000 de exemplare. Din păcate, la foarte scurt timp avea să fie cenzurat din motive politice. Iar despre „Cel mai iubit dintre pămînteni”, apărut cu două luni înainte de moartea sa, se spune că i-ar fi fost fatal scriitorului.

Creatorul „Moromeţilor”, romanul de referinţă al literaturii române, a trăit în sărăcie, a scris şi a iubit mult. A fost căsătorit de trei ori şi a avut doi copii, Nicolae şi Alexandru. Ultimul dintre aceștia deţine un blog cu recenzii de seriale tv. Şi poate că pasiunea fiului pentru filme nu e chiar întâmplătoare. Multe dintre romanele scriitorului au fost transpuse şi cinematografic. Ultimul dintre ele, „Morometii 2”, produs în 2018, poate fi urmărit începând de azi şi pe platforma TIFF Unlimited.

Marin Preda este înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.

O scurtă biografie a scriitorului poate fi consultată aici. 

Lectură recomandată – ”Dosarul Marin Preda (viața și moartea unui scriitor în anchete, procese-verbale, arhive ale Securității, mărturii și fotodocumente)”, 1999, autor Mariana Șipoș.

”Cartea ne obligă să ne punem, totuși, întrebarea dacă Preda a murit pur și simplu, din cauze pe care legiștii le scriu negru pe alb, sau dacă a fost asasinat, așa cum ne pot îndemna să credem unele mărturii, mai vechi sau mai noi, sau unele inexplicabile potriveli ale faptelor. D-na Șipoș are prudența de a nu răspunde tranșant, deși d-sa a pus cap la cap cele mai numeroase și utile informații legate de moartea scriitorului. Și cred că e îndreptățită să spună că problema ține de alte competențe decît acelea ale unui jurnalist care face o anchetă sau ale unui critic literar. În ce mă privește, sînt la fel de prudent și cred că ar cam fi timpul ca Parchetul să dispună o cercetare profesionistă spre profitul istoriei literare, căreia nu-i este indiferent dacă un mare scriitor a murit ori a fost omorît." / (...) Să nu fie în tot Parchetul General nici un cititor al romanelor lui Preda care să se autosesizeze?„ - Nicolae Manolescu

Galerie foto: 
1. Marin Preda în biroul său
2. Cezar Ivănescu și Marin Preda