O delegaţie, formată din reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, ai Muzeului Ţării Crişurilor Oradea, ai Aministraţiei Cetăţii Oradea, precum şi ai Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, s-a deplasat joi, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, în satul Botean, comuna Ineu de Criş, pentru a vedea stadiul în care se află lucrările de restaurare la biserica de lemn - monument istoric, dar şi pentru a marca, aşa cum se cuvine, "Zilele Europene ale Patrimoniului". Bisericile de lemn din Bihor, în atenţia DJCCPCN Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor a lansat, încă de anul trecut, un proiect de restaurare a unor biserici - monument din Bihor. În premieră, la nivel naţional, acest proces se realizează parţial din veniturile extrabugetare ale unei direcţii pentru cultură. "În acest an, avem în plan trei asemenea biserici: la Botean, Josani şi Cotiglet. Pe rol, alte proiecte de renovare a învelitorilor bisericilor de lemn sunt la Gheghie, Hotar şi Fânaţe. Totodată, vom salva şi biserica din Vărăşeni. Bisericile de lemn sunt cele mai vulnerabile, deoarece lemnul, expus la intemperii, cedează mult mai uşor. Scopul deplasării noastre la Botean a fost de a atenţiona comunitatea care deţine asemenea clădiri de patrimoniu să facă tot posibilul pentru conservarea şi protejarea lor", a arătat Crăciun Parasca, consilier la DJCCPCN Bihor. 520 milioane lei (ROL) pentru Biserica din Botean Pentru restaurarea Bisericii din Botean au fost investite 520 de milioane ROL, sumă care provine din trei surse: DJCCPCN Bihor (300 de milioane), Secretariatul de Stat pentru Culte (120 milioane) şi Consiliul Judeţean Bihor (100 milioane). Lucrările sunt executate de firma S.C. "Axis - B." S.R.L., din Sighetu Marmaţiei, al cărei manager general este Vasile Bârlea, membru al Uniunii Restauratorilor de Monumente Istorice din România. Cei trei meşteri maramureşeni care au lucrat efectiv la restaurarea monumentului istoric sunt: Gheorghe Roman, Vasile Bodea şi Vasile Dunca. "Biserica de lemn actuală trebuie să se fi construit între anii 1720-1724. Bătrânii satului afirmă că la o dată pe care nu o pot preciza exact, dar ştiu, din spusele strămoşilor lor, că este aşa, biserica de lemn a fost mutată din locul unde se construise iniţial, loc care se cheamă "La pustă". Mutarea ei ar fi fost determinată de viiturile de primăvară ale Crişului Repede, care surpau pământul unde era aşezată. Pe de altă parte, inundaţiile râului îngreunau accesul la biserică, cu atât mai mult cu cât majoritatea caselor se mutaseră pe vatra actuală. Bătrânii ştiu apoi că biserica n-a fost demontată în întregime. S-au desfăcut doar turnul şi acoperişul, după care pereţii, din cununi prinse la colţuri în cheoturi solide, au fost ridicaţi pe buşteni numiţi "durgalauă", după care, cu ajutorul câtorva perechi de boi, a fost mutată pe locul unde se află azi. Monumentul a fost restaurat de fosta Direcţie a Monumentelor Istorice, sectorul din Cluj, în 1965. Pridvorul de pe latura de vest n-a existat iniţial, fiind adăugat ulterior, poate concomitent cu mutarea bisericii", explică dr. Ioan Godea, în lucrarea "Bisericile de lemn". Pictura bisericii, veche de peste 200 de ani În Botean, trăiesc în jur de 70 de familii ortodoxe, care nu şi-ar fi putut permite luxul reparării bisericii, de aceea, pe parcursul desfăşurării lucrărilor, oamenii au asigurat hrana şi cazarea meşterilor. Preotul paroh al sfântului lăcaş este Gavril Ghile. Cu ocazia deplasării la Botean (la care au participat şi Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor Oradea, Mircea Bradu, preşedintele Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, Ioan Şanta, primarul comunei Ineu, precum şi Vasile Bârlea, din partea firmei executante a lucrărilor), s-a pus şi problema refacerii picturii, veche de peste 200 de ani, însă, date fiind costurile foarte ridicate pe care le-ar implica o asemenea lucrare, totul rămâne doar la stadiul de proiect. Cert este că, fiind din lemn, cele cinci bisericuţe se deteriorează mai repede decât celelalte din cauza vremii şi ar fi păcat să nu se investească în ele, nu numai de către instituţiile implicate în proiect, ci şi de firme sau susţinători cu dare de mână. De menţionat că, în Bihor, există aproximativ 60 de biserici de lemn. La 30 dintre ele este nevoie de lucrări de renovare şi restaurare.