Conducerea BNR justifică reducerea ratei dobânzii prin scăderea puternică a inflaţiei, care se va înscrie în ţintă în următorii doi ani, dar vede ca principale riscuri inflaţioniste acţiunile Guvernului sau ale politicienilor, reiese din comunicatul Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale.

"Persistă însă riscuri asociate în principal factorilor aflaţi în afara sferei de influenţă a Băncii Centrale - ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral", se arată în comunicatul detaliat al CA-ului BNR. Toate riscurile enumerate de banca centrală reprezintă, practic, acţiuni ale Guvernului sau presiuni manifestate din partea mediului politic, în ceea ce priveşte reformele sau alegerile din acest an. "Aceste riscuri, coroborate cu incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile reclamă calibrarea atentă a instrumentelor de politică monetară în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare", se mai spune în comunicatul Consiliului de Administraţie al BNR.

0,25 puncte procentuale reducere

Consiliul de Administraţie al BNR a decis ieri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an, la un nou minim istoric, mişcare anticipată de majoritatea analiştilor. De la începutul anului, BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, prima tăiere de 0,25 puncte fiind aplicată din 6 ianuarie, ceea ce arată o îngrijorare mai mare a Băncii Centrale în ceea ce priveşte perspectivele unei recesiuni economice decât în privinţa ratei inflaţiei. În acelaşi timp, BNR se pare că mizează pe o politică monetară relaxată pe termen lung din partea Băncii Centrale Europene, ceea ce va face ca diferenţialul de dobândă să rămână suficient de larg pentru a nu pune presiune pe cursul de schimb. Conducerea BNR arată că cea mai recentă prognoză reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursului orizontului de prognoză, până la finele anului 2013, "ceea ce creează premise pentru păstrarea stabilităţii financiare şi întărirea încrederii operatorilor economici şi a populaţiei ca elemente esenţiale ale redresării pe baze sustenabile a economiei româneşti".