Bihorul - locul trei pe ţară, ca nivel al producţiei agricole
La cumpăna dintre ani, şi pentru agricultura bihoreană este ora bilanţului. Invitatul nostru de astăzi nu putea fi decât domnul drd. ing. Florian PAVEL - director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (D.A.D.R) Bihor
- Cum anul agricol nu este acelaşi lucru cu anul calendaristic, vă propun ca dialogul de astăzi să cuprindă principalele aspecte privind agricultura judeţului Bihor, în anul 2003. Care consideraţi a fi, de pildă, evenimentul definitoriu, în anul 2003, pentru agricultura bihoreană?
- El există, dar în corelaţie şi cu multe alte aspecte. Aş putea spune, de exemplu, că a fost anul cu cele mai mari sume alocate, ca sprijin finaciar bugetar, agricultorilor: 302,2 miliarde de lei. A mai fost, din punct de vedere al condiţiilor agrometeorologice, anul cel mai dificil - secetă, îngheţ -, cu efecte imprevizibile asupra evoluţiei culturilor vegetale, a producţiei agricole, dar cu efect şi asupra sectorului zootehnic. Dar, în pofida unui an capricios, marea satisfacţie a agricultorilor - deoarece înseamnă, ceea ce voi spune, rodul muncii agricultorilor bihoreni -, prin producţiile obţinute (totale şi medii) în sectorul vegetal, judeţul Bihor s-a situat pe un onorant loc trei pe ţară. Este un rezultat foarte bun, în raport cu condiţiile agrometeorologice specificate, şi bun, dacă luăm în calcul potenţialul productiv de care dispune agricultura bihoreană.
- Ce ne puteţi spune despre modul de exploatare a terenurilor agricole?
- Răspunsul comportă o conexiune cu structura de proprietate a terenurilor agricole, în sensul că, în Bihor, la ora actuală, sunt privatizate 18 foste societăţi comerciale cu capital de stat, 4 restructurate, 9 lichidate judiciar, astfel că sectorul privat deţine o pondere de peste 98%, iar în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului au mai rămas 3642 hectare teren agricol din totalul de 499.000 hectare cât există în Bihor. Într-un asemenea context, modul de exploatare a terenurilor agricole continuă să rămână principalul obstacol în calea performanţei şi a profitului realizate în agricultura bihoreană, câtă vreme înregistrăm, din păcate, ca medie, doar 2,45 hectare pe exploataţie agricolă, situaţie ce reflectă suportul unei agriculturi de subzistenţă.
- Soluţia pentru schimbare?
- Înfiinţarea, în continuare, dar şi consolidarea, şi dezvoltarea exploataţiilor agricole private, astfel încât, pentru anul 2004, să se regăsească în sistem asociativ cel puţin 50% din suprafaţa agricolă şi arabilă a judeţului.
- Cum se prezintă situaţia în zootehnie?
- Efectivele de animale (bovine, porcine, ovine, caprine şi păsări) au înregistrat, în anul 2003, o uşoară creştere, comparativ cu anul 2002. Dar, să recunoaştem, continuă acea dispersie a efectivelor de animale în teritoriu care a creat, şi în 2003, greutăţi în sectorul de preluare, prelucrare şi valorificare a producţiei fizice animaliere, fapt ce s-a răsfrânt negativ asupra modului de valorificare a acesteia. De altfel, situaţia din zootehnie este, întrucâtva, similară sectorului vegetal, ca mod de exploatare, fiind şi pentru zootehnie necesară constituirea acelor structuri eficiente de care vorbeam - exploataţiile zootehnice sau mixte.
- Ce a reprezentat, pentru bihoreni, alocarea de fonduri prin Programul SAPARD şi FIDA?
- Este un subiect sensibil. Cum, acum, nu este spaţiu pentru prea multe detalii şi analiză, mă rezum la a menţiona că, prin Programul SAPARD, nu sunt repere de referinţă - fapt ce denotă o mentalitate greşită a multora dintre potenţialii beneficiari bihoreni din domeniul agriculturii. În schimb, finanţarea prin Programul FIDA a însemnat, în anul 2003, obţinerea a 70.623 de dolari pentru diferite investiţii făcute de agricultorii noştri.
- Propun să punem punct, lăsând, totuşi, loc, pentru o proximă întâlnire, în care să abordăm obiectivele prioritare din anul 2004.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.