Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a stabilit, în şedinţa de ieri, un pachet de măsuri pentru a tempera creşterea valorii creditelor neguvernamentale, în special a împrumuturilor acordate populaţiei, au declarat surse din sistemul bancar. Printre variantele avute în vedere de oficialii BNR se regăseşte chiar şi majorarea nivelului rezervelor minime obligatorii constituite de bănci la 25% din totalul depozitelor în monedă naţională. În prezent, băncile constituie lunar la BNR rezerve minime reprezentând 18% din depozitele atrase în lei şi 25% din resursele la termen în valută. Sursele citate spun însă că banca centrală va pune accentul pe înăsprirea normelor de creditare, cu precădere pentru persoanele fizice. Astfel, pentru împrumuturile destinate achiziţionării de bunuri de folosinţă îndelungată, băncile ar putea să finanţeze doar o parte din valoarea acestora, diferenţa fiind acoperită în avans de către client. În cazul finanţărilor pentru nevoi personale, BNR intenţionează să introducă obligativitatea solicitării unui depozit colateral - sumă pusă la dispoziţia băncii care poate fi retrasă pe măsură ce împrumutul este rambursat -, ca o garanţie suplimentară pentru bancă şi chiar reintroducerea giranţilor, la instituţiile de credit care au eliminat această condiţie. De asemenea, banca centală ar putea cere băncilor să nu se expună pe partea de consum mai mult de 10% sau 20% din totalul portofoliului de credite. O altă posibilitate analizată este stabilirea unei ratei lunare de rambursare reprezntând 20-30% din venitul solicitantului, faţă de aproximativ 50% cât solicită băncile în prezent. Toate aceste măsuri survin unor încercări repetate ale BNR de a stopa ascensiunea creditului neguvernamental prin creşterea ratei dobânzii de intervenţie, care a urcat în trei luni şi jumătate cu trei punte procentuale. Îngrijorarea BNR şi a FMI este legată în mică măsură de fragilitatea sistemului bancar, cele două instituţii fiind preocupate de riscurile generate de continuarea creşterii explozive a împrumuturilor. În primele nouă luni ale anului, valoarea creditelor de consum a urcat cu 200%, iar faţă de septembrie 2002 este de patru ori mai mare. Concomitent, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a consemnat o creştere cu 61% faţă de nivelul raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut. Analiştii estimează că acest indicator va depăşi 5% din PIB la sfârşitul acestui an.