Asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii S-a constatat, în ultimii ani, că nici judeţul Bihor nu mai este protejat, ca aşezare geografică şi condiţii pedoclimatice specifice, de efectele nefaste ale secetei. Contracararea sau diminuarea efectelor secetei ar fi utilizarea sistemelor de irigaţii.Spunem ar fi, deoarece - şi ne referim dor la Bihor - ecuaţia este complicată, deşi se încearcă anumite soluţii. De exemplu, constituirea de asociaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii. Adică, aplicarea irigaţiilor prin asocierea deţinătorilor de suprafeţe agricole situate în sisteme amenajate pentru irigaţii. Această încercare are şi un suport legislativ: O.U.G. nr. 147/1999, aprobată prin Legea nr. 573/2001 şi legea nr. 440/2001. Din păcate - şi vom vedea de ce -o asemenea procedură este greu digerată de către potenţialele asociaţii, deşi sunt oferte atractive, până la un punct, îndemnând la constituirea asociaţiilor respective. La nivelul judeţului Bihor, sistemele de irigaţii din patrimoniul de administrare al S.N.I.F- Sucursala Bihor se structurează în 11 amenajări: Sălacea (400 ha), Şimian (335 ha), Diosig (500 ha), Fegernic (535 ha), Sălard (350 ha), Episcopia Bihor (134 ha), Vaida - Roşiori (302 ha), Sânicolau Român (2000 ha), Ape uzate Cefa (197 ha), Inand (767 ha) şi Petid - Cărăsău (285 ha). O asemenea structurare (reactualizată) datează din 1989. Ce lipseşte, acum, acestor amenajări, este ce s-a distrus, din 1990 şi până azi: reţeaua de conducte până la aripile de ploaie (echipamentele de irigat), inclusiv aceste echipamente. Ce mai au cele 11 amenajări? Au, în principal, staţiile de pompare a apei, ale S.N.I.F. Doar pe atât se mizează. Diferenţa ce ţine de aşa-zisa infrastructură, reprezintă o nebuloasă. Se ştie foarte bine de către Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (S.N.I.F.) - şi aşa a procedat şi Sucursala Bihor a SNIF - "că reţelele subterane de distribuţie a apei, instalaţiile de ieigat au fost predate, prin protocol, după anul 1990, la fostele CAP-uri şi IAS-uri care aveau terenuri amplasate în sistemul amenajat de irigaţii" - ne spune actualul director al SNIF - Sucursala Bihor. Printr-o asemenea mişcare strategică, SNIF s-a spălat pe mâini, lipsindu-se, elegant şi legal, de o jumătate a întregului angrenaj. Această jumătate amputată întregului - infrastructura - este parţial sau total distrusă, nu se mai ştie dacă şi cât din ea mai funcţionează, pentru că a rămas fără stăpân, prin lichidarea CAP-urilor şi decimarea IAS-urilor. Acum se încearcă - depinde în ce măsură se şi va reuşi - crearea Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (A.U.A.I.). După constituirea lor, li se predă, gratuit, staţiile de pompare ale S.N.I.F. - Sucursala Bihor şi întreaga structură din patrimoniul de administrare. A.U.A.I. vor beneficia de subvenţionarea integrală a energiei electrice pentru staţiile de pompare, preţul apei pompate va avea un tarif redus, iar timp de 5 ani de la preluare, A.U.A.I-urile beneficiază de fonduri bugetare pentru modernizări şi reparaţii ale amenjaărilor de irigaţii, pompe, echipamente de irigat. Deocamdată, doar o singură Asociaţie este în fază de constituire, pentru Amenajarea Inand. Pentru celelalte 10 amenajări de irigaţii, proprietarii de teren nu dispun de echipamente de irigaţii şi nu manifestă interes de a se constitui în Asociaţii. Să ne mai întrebăm cât de eficientă va fi combaterea sau diminuarea efectelor secetei asupra culturilor agricole din Bihor? Rezultatele economice se vor inventaria, la momentul de bilanţ...